Kleksa

Evaluarea Națională 2027 · limba și literatura română

Ortogramele și cratima: când se scrie cu cratimă

Ortogramele sunt cuvinte care se pronunță la fel sau aproape la fel, dar se scriu diferit după sens, iar cratima este semnul care le deosebește de multe ori. La Evaluarea Națională, cerința îți dă un enunț cu cuvinte subliniate și îți cere forma corectă a fiecăruia. Aici ai regula, perechile care se confundă și exerciții pe care le verifici pe loc.

La sesiunea din iunie, în ultimii 4 ani, tema a apărut în 2 din 4 subiecte, la Subiectul I: 2024 (B.8, spațiul 4) și 2025 (B.8, spațiile 1, 4 și 5).

Regula

de știut
  • Ortogramele sunt grupuri de litere sau cuvinte care se pronunță la fel, sau aproape la fel, dar se scriu diferit, pentru că au sensuri sau funcții diferite în enunț. „Sau” și „s-⁠au” se aud la fel; ce le deosebește este rolul lor în propoziție. De aceea nu te poți baza pe pronunție: alegi forma după sens.
  • Cratima este semnul ortografic care leagă două cuvinte rostite într-⁠o singură silabă („n-⁠am”, „într-⁠un”, „dintr-⁠o”) și desparte pronumele de verb („dă-⁠mi”, „spune-⁠i”). O formă ca „n-⁠am” este, de fapt, alcătuită din două cuvinte, iar unul dintre ele a pierdut un sunet: „n-⁠am” înseamnă „nu am”.
  • Cratima nu se pune pentru că sună frumos sau pentru că rostești repede. Se pune numai când un cuvânt își pierde un sunet și se sprijină pe vecinul lui sau când un pronume neaccentuat se așază după verb. Când pronumele stă înaintea verbului în forma lui întreagă, nu se pune cratimă: „dă-⁠mi”, dar „îmi dă”. Înaintea verbului, cratima apare numai dacă pronumele își pierde vocala și se rostește împreună cu verbul: „mi-⁠a dat”, „s-⁠au întors”.
  • Ca să alegi între „sau” și „s-⁠au”, înlocuiește cuvântul cu „ori”: dacă ideea rămâne aceeași, scrii „sau”. Dacă înlocuirea nu merge și după cuvânt urmează un verb la participiu („întors”, „grăbit”), scrii „s-⁠au”, adică „se” și „au”. La fel procedezi cu „iar” și „i-⁠ar”: „iar” poate fi înlocuit cu „dar” sau cu „în schimb” ori, ca adverb, cu „din nou”, pe când „i-⁠ar” este pronumele „i” împreună cu auxiliarul „ar”.
  • Pentru „mai” și „m-⁠ai”, încearcă să spui „încă”: dacă merge, scrii „mai”. Dacă nu merge și cuvântul stă înaintea unui participiu, este pronumele „mă” împreună cu auxiliarul „ai”, deci scrii „m-⁠ai”, cu cratimă. Pentru „ia” și „i-⁠a”: „ia” este o formă a verbului „a lua” („Ia cartea!”, „El ia cartea.”), iar „i-⁠a” stă înaintea unui participiu („i-⁠a dat”).
  • Mai ține minte o pereche cu sensuri diferite: „odată” înseamnă cândva, într-⁠un moment al trecutului sau al viitorului, pe când „o dată” se referă la numărul de repetări, ca „o singură oară”. Dacă nu ești sigur, caută cuvântul în DOOM3, dicționarul pe care îl cere programa.
Perechi de ortograme
Se scrieCândExemplu
sauconjuncție care arată alegereaAi ales ceaiul sau cafeaua?
s-⁠aupronumele „se” și verbul „a avea”Colegii s-⁠au grăbit spre autobuz.
iarconjuncție care leagă sau opune; adverb cu sensul „din nou”Eu rămân, iar tu pleci.
i-⁠arpronumele „i” și auxiliarul „ar”I-⁠ar plăcea să plece.
maiadverb care înseamnă „încă”Mai vrei puțin?
m-⁠aipronumele „mă”, scurtat, și auxiliarul „ai”M-⁠ai chemat la tablă?
iaverbul „a lua” (imperativ sau prezent)Ia caietul de pe bancă!
i-⁠apronumele „i” și verbul „a avea”I-⁠a dat caietul înapoi.
odatăcândva, într-⁠un moment trecut sau viitorOdată vom pleca împreună.
o datăo singură oarăAm citit cartea o dată.

Proba durează 120 de minute; se acordă 90 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Întrebările de limbă sunt în Subiectul I, partea B; ortografia și punctuația se notează și în răspunsurile scrise. Programa trimite la DOOM3.

Exemple

Regula pe cuvinte și enunțuri: citește fiecare rând și spune-⁠ți de ce este așa.

  1. 1.Sau și s-⁠au

    • „Vrei ceai sau cafea?” — „sau” arată o alegere; poți spune „ori”.
    • „Fetele s-⁠au întors repede.” — „se” și „au”, înaintea unui participiu.

  2. 2.Iar și i-⁠ar

    • „Aș citi o carte, iar tu ai desena.” — „iar” opune două dorințe.
    • „Dacă ai ști, i-⁠ar plăcea vestea.” — „i-⁠ar” este pronumele „i” și auxiliarul „ar”.

  3. 3.Mai și m-⁠ai, ia și i-⁠a

    • „Mai ai timp?” — „mai” înseamnă „încă”.
    • „M-⁠ai anunțat la timp.” — „m” este pronumele „mă”, iar „ai” este auxiliarul.
    • „Ia pixul de pe masă!” — verb la imperativ.
    • „I-⁠a trimis o scrisoare.” — pronumele „i” și verbul „a avea”, înaintea unui participiu.

  4. 4.Cratima între pronume și verb

    • „Dă-⁠mi caietul.” — pronumele „mi” stă după verb.
    • „Spune-⁠i adevărul.” — pronumele „i” stă după verb.
    • „Arată-⁠le drumul.” — aceeași regulă pentru pronumele „le”.

  5. 5.Cratima în cuvinte care își pierd un sunet

    • „N-⁠am găsit cartea.” — „nu am” devine „n-⁠am”.
    • „Locuiesc într-⁠un oraș mic.” — „în” și „un” se rostesc într-⁠o singură silabă.
    • „Citesc dintr-⁠o carte veche.” — „din” și „o” se rostesc împreună.

Subiect CNCE

sursa: CNCE
Un item adevărat al Evaluării Naționale, cuvânt cu cuvânt. Rezolvă-⁠l înainte să citești explicația.
Subiect CNCEEN

Subiect CNCE — Evaluarea Națională, sesiunea iunie 2025, Subiectul I, B.8

Întrebarea B.8. (0–6)

Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, preluat dintr-⁠un jurnal de călătorie. După-⁠amiază, deodată / de odată (1), cerul s-⁠a înnorat / înorat (2), căpătând culoarea înspăimântătoare a cenuși / cenușii (3), iar marea s-⁠a / sa (4) tulburat, aruncându-⁠și / aruncânduși (5) valurile până în mijlocul plajei / plăjii (6) noastre.
După-⁠amiază, (1), cerul s-⁠a (2), căpătând culoarea înspăimântătoare a (3), iar marea (4) tulburat, (5) valurile până în mijlocul (6) noastre.

Sursa: CNCE, Evaluarea Națională 2025, Limba și literatura română, sesiunea iunie 2025, varianta 7, Subiectul I, B.8. Răspuns după baremul CNCE. · Subiectul și baremul CNCE

Verifică-⁠te

verifici pe loc
Alege sau scrie răspunsul și verifică-⁠l pe loc: explicația apare sub exercițiu.
exercițiu Kleksa

Întrebarea 1. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Este scris corect enunțul:

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 2. (0–3)

Notează, în dreptul fiecărui enunț, A (adevărat) sau F (fals). Citește enunțurile despre cratimă.
Cratima se pune oriunde cuvintele sună bine împreună.
Cratima leagă două cuvinte rostite într-⁠o singură silabă.
În enunțul „Îmi dă o carte.”, secvența „Îmi dă” se scrie cu cratimă.

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 3. (0–2)

Completează spațiile libere cu termenii de ortografie potriviți.
Semnul din „spune-⁠mi” se numește , iar perechile ca „sau” și „s-⁠au”, care se aud la fel, dar se scriu diferit după sens, se numesc .

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

Mai multe exerciții: rezolvă gratuit un test întreg

Greșeli frecvente

aici se pierd cel mai ușor puncte
  • Pui cratimă pentru că sună bine sau pentru că rostești repede. Cratima se pune doar când un cuvânt și-⁠a pierdut un sunet sau când pronumele stă după verb.
  • Confunzi „sau” cu „s-⁠au”. Încearcă să înlocuiești cu „ori”: dacă merge, scrii „sau”; dacă după cuvânt urmează un participiu, scrii „s-⁠au”.
  • Scrii pronumele lipit de verb, ca în „dami”. Când pronumele stă după verb, îl legi de el cu cratimă: „dă-⁠mi”.
  • Pui cratimă și când pronumele stă înaintea verbului în forma lui întreagă. În „îmi dă” cuvintele nu se leagă, pentru că nu s-⁠a pierdut niciun sunet.

Reține

  • Ortograme: se pronunță la fel, se scriu diferit după sens.
  • Cratima leagă două cuvinte rostite într-⁠o singură silabă.
  • Pronumele după verb: cratimă („dă-⁠mi”); înaintea verbului, în forma întreagă: fără cratimă („îmi dă”).
  • Înlocuiește „sau” cu „ori” și „mai” cu „încă” ca să verifici.
  • Verifică în DOOM3 forma pe care nu o știi.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Ce este o ortogramă?+
    Răspuns:Ortograma este un grup de litere sau un cuvânt care se pronunță la fel, sau aproape la fel, ca altul, dar se scrie diferit pentru că are alt sens sau altă funcție. „Sau” și „s-⁠au” sunt un exemplu.
  2. 2.Când se pune cratima?+
    Răspuns:Cratima se pune când două cuvinte se rostesc într-⁠o singură silabă („n-⁠am”, „într-⁠un”) și când un pronume neaccentuat stă după verb („dă-⁠mi”). Nu se pune pentru că un cuvânt sună mai frumos legat de altul.
  3. 3.Cum deosebesc „sau” de „s-⁠au”?+
    Răspuns:Încearcă să înlocuiești cu „ori”. Dacă ideea rămâne aceeași, scrii „sau”, o conjuncție care arată alegerea. Dacă după cuvânt urmează un participiu („întors”, „grăbit”), este pronumele „se” și verbul „au”, deci „s-⁠au”.
  4. 4.Cum deosebesc „iar” de „i-⁠ar”?+
    Răspuns:„Iar” leagă sau opune două idei și poate fi înlocuit cu „dar” sau „în schimb”. „I-⁠ar” este pronumele „i” împreună cu auxiliarul „ar”, care formează condiționalul: „I-⁠ar plăcea să plece”.
  5. 5.Cum deosebesc „mai” de „m-⁠ai”?+
    Răspuns:„Mai” este un adverb care înseamnă „încă” sau „în plus”: „Mai vrei puțin?”. „M-⁠ai” este pronumele „mă”, scurtat, și auxiliarul „ai”, înaintea unui participiu: „M-⁠ai chemat la tablă”. Dacă nu poți spune „încă”, scrii cu cratimă.
  6. 6.Se scrie „odată” sau „o dată”?+
    Răspuns:Depinde de sens. „Odată” înseamnă cândva, într-⁠un moment al trecutului sau al viitorului: „Odată vom pleca împreună”. „O dată” arată de câte ori s-⁠a petrecut ceva, adică o singură oară: „Am citit cartea o dată”.
  7. 7.De ce scriu „dă-⁠mi” cu cratimă, dar „îmi dă” fără?+
    Răspuns:Cratima apare când pronumele neaccentuat stă după verb: „dă-⁠mi”, „spune-⁠i”. Când pronumele stă înaintea verbului în forma lui întreagă, cuvintele rămân separate: „îmi dă”, „îi spune”, pentru că niciunul nu se sprijină pe celălalt. Dacă pronumele se scurtează, cratima revine: „mi-⁠a dat”.

Vezi și

Toate noțiunile de limba română pentru Evaluarea Națională

Surse

Serviciul nu este afiliat Ministerului Educației și Cercetării și nici Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Conținutul temelor urmează programa de examen (OM nr. 4730/2022, anexa nr. 1), iar subiectele și baremele sunt ale CNCE; explicațiile, exemplele și exercițiile noastre nu au caracter oficial.

Pagină verificată la 29 octombrie 2026

Ultimul exercițiu.

Rezolvă gratuit subiectul de limba și literatura română al Evaluării Naționale 2026, așa cum l-⁠a dat CNCE: 120 de minute, cu baremul alături.