Evaluarea Națională 2027 · limba și literatura română

Comparația, metafora și personificarea

Comparația, metafora și personificarea se confundă ușor, iar la Evaluarea Națională cerința te pune să transcrii din fragment figurile și să le numești. Aici vezi ce deosebește fiecare figură, cum le transcrii și cum te verifici pe exerciții.

Tema face parte din programa Evaluării Naționale, la capitolul „Lectură”.

Regula

de știut
  • Cele trei figuri pornesc de la o imagine: autorul spune un lucru prin altul sau dă un chip omenesc unui lucru care nu este om. Diferă felul în care construiește imaginea. Verifică de fiecare dată două lucruri: dacă între doi termeni apare un cuvânt de legătură și dacă ceva face ceea ce fac numai oamenii.
  • Comparația apropie două lucruri pe baza unei asemănări și le leagă printr-⁠un cuvânt: „ca”, „precum”, „asemenea”, „parcă”. Ambii termeni sunt prezenți în text: „Răsuflarea lui era ca un abur de iarnă.” Transcrii întreaga secvență, cu cei doi termeni și cu cuvântul de legătură.
  • Metafora numește un lucru prin altul, pe baza unei asemănări, dar fără cuvânt de legătură. Uneori apar ambii termeni: „Lacrimile sunt ploaie caldă.” Alteori rămâne doar termenul nou: „Ploaia de pe obraji nu se mai oprea.” Poți verifica o metaforă adăugând în gând un „ca”: dacă imaginea rămâne limpede, ai de-⁠a face cu o comparație scurtată.
  • Personificarea atribuie însușiri omenești unui obiect, unei vietăți sau unui fenomen al naturii: acțiuni, gânduri, sentimente. Cauți verbe sau substantive care vorbesc despre oameni, aplicate la ceva ce nu este om: „Strada se frământa de grija serii.”
  • Comparația și metafora se aseamănă, pentru că amândouă pornesc dintr-⁠o asemănare. Deosebirea e simplă: în comparație cele două lucruri rămân separate, cu un cuvânt între ele; în metaforă ele se contopesc într-⁠o singură imagine. Personificarea nu cere asemănare, ci un gest omenesc atribuit unui neom.
  • Cele trei figuri se pot combina într-⁠o singură secvență. În „Vântul, un copil neastâmpărat, zburda prin livadă”, vântul este numit „copil” (metaforă) și i se atribuie o purtare omenească (personificare). Când cerința îți cere o figură, transcrie secvența și numește figura pe care o recunoști cel mai limpede.
Cele trei figuri față în față
FiguraCum se construieșteVerificare rapidă
ComparațiaDouă lucruri apropiate printr-⁠un cuvânt de legătură.Găsești „ca”, „precum” sau „parcă” între cei doi termeni?
MetaforaUn lucru numit direct prin altul, fără cuvânt de legătură.Poți adăuga „ca” și imaginea rămâne clară?
PersonificareaUn lucru sau o vietate primește gesturi ori sentimente omenești.Face sau simte ceva numai omul?

Proba durează 120 de minute; se acordă 90 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Întrebările de limbă sunt în Subiectul I, partea B; ortografia și punctuația se notează și în răspunsurile scrise. Programa trimite la DOOM3.

Exemple

Regula pe cuvinte și enunțuri: citește fiecare rând și spune-⁠ți de ce este așa.
  1. 1.Comparația

    • „Norii se mișcau încet, ca niște corăbii.” — termenii sunt norii și corăbiile, cuvântul de legătură este „ca”.
    • „Ochii ei străluceau precum două lumânări.” — termenii sunt ochii și lumânările, legați prin „precum”.
  2. 2.Metafora

    • „Viața e o scară cu multe trepte.” — viața este numită scară; ambii termeni apar, dar nu există cuvânt de legătură.
    • „Pe cer s-⁠au aprins candelele serii.” — apare doar termenul nou, „candelele”, în locul stelelor.
  3. 3.Personificarea

    • „Strada se trezește încet.” — strada face ceea ce face un om dimineața.
    • „Lunca își ascunde gândurile sub ceață.” — lunca primește gânduri, ca o ființă.
  4. 4.Aceeași asemănare, două figuri

    • „Ochii ei sunt ca două lacuri.” — comparație: „ca” leagă cei doi termeni.
    • „Ochii ei sunt două lacuri.” — metaforă: lipsește cuvântul de legătură.
  5. 5.Mai multe figuri într-⁠o secvență

    • „Vântul, un copil neastâmpărat, zburda prin livadă.” — metaforă („un copil”) și personificare („zburda”).
    • „Frunzele șopteau între ele, ca niște copii care se ascund.” — personificare („șopteau”) și comparație („ca niște copii”).

Subiect CNCE

sursa: CNCE
Un item adevărat al Evaluării Naționale, cuvânt cu cuvânt. Rezolvă-⁠l înainte să citești explicația.
Subiect CNCEEN

Subiect CNCE — Evaluarea Națională, sesiunea iunie 2026, subiectul de rezervă, Subiectul I, A.6

Itemul A.6. (0–6 p)

Transcrie din fragmentul următor două figuri de stil, precizând felul acestora: „Scările se umpluseră de cărți, răspândind mirosul acela de hârtie tipărită, încă netăiată, bun ca mirosul scândurii albe și ca aroma pâinii calde pentru nara pasionatului lector. Cărți proaspete pe care mâna le alintă, le deschide, culegând în treacăt parfumul unui cuvânt din misterul frazei necitite, pe coperta cărora ochii recunosc acele nume de azur, care au cuiburi în inima noastră, ca rândunelele sub streașina caselor”.

Sursa: CNCE, Evaluarea Națională 2026, Limba și literatura română, sesiunea iunie 2026, subiectul de rezervă, varianta 5, Subiectul I, A.6. Punctajul după baremul CNCE. · Subiectul și baremul CNCE

Subiect CNCEEN

Subiect CNCE — Evaluarea Națională, sesiunea specială 2025, Subiectul I, A.6

Itemul A.6. (0–6 p)

Transcrie, din secvența următoare, două figuri de stil, pe care le vei preciza: „Așa trecu pe la Galați, trecu de Cotul Pisicii, o luă spre răsărit, lăsă Tulcea într-⁠o parte și se duse pe brațul de mijloc al Dunării. [...] Și deodată, în fața plutașului, se deschise un hău înspumat. Gemea marea, amestecându-⁠și apele cenușii cu apele vinete ale cerului adumbrit, iar Cristea Busuioc o privea buimac”.

Sursa: CNCE, Evaluarea Națională 2025, Limba și literatura română, sesiunea specială 2025, varianta 1, Subiectul I, A.6. Punctajul după baremul CNCE. · Subiectul și baremul CNCE

Verifică-⁠te

verifici pe loc
Alege sau scrie răspunsul și verifică-⁠l pe loc: explicația apare sub exercițiu.
exercițiu Kleksa

Întrebarea 1. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Conține o metaforă secvența:

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 2. (0–3)

Notează, în dreptul fiecărui enunț, A (adevărat) sau F (fals). Citește enunțurile despre comparație, metaforă și personificare.
În „Soarele a adormit după dealuri”, apare o personificare.
În „Fața ei era ca luna plină”, apare o metaforă.
În „Gândurile ei erau păsări călătoare”, apare o metaforă.

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 3. (0–2)

Scrie, în fiecare spațiu liber, numele figurii de stil.
În „Pădurea șoptea o poveste veche”, pădurea face ceva ce face doar omul, deci figura este o . În „Zilele au trecut ca niște frunze duse de vânt”, apare un cuvânt de legătură între două lucruri, deci figura este o .

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

Mai multe exerciții: rezolvă gratuit un test întreg

Greșeli frecvente

aici se pierd cel mai ușor puncte
  • Numești comparație o secvență în care nu apare niciun cuvânt de legătură. Dacă un lucru este numit direct prin altul, ai metaforă.
  • Transcrii doar unul dintre termeni. La comparație copiezi ambele lucruri apropiate și cuvântul care le leagă.
  • Numești personificare orice imagine frumoasă. Personificarea cere o trăsătură omenească dată unui neom: „luna este un felinar” este metaforă, nu personificare.
  • Crezi că „ca” înseamnă mereu comparație. În „Am venit ca să te ajut”, „ca” nu leagă două lucruri comparate.

Reține

  • Comparația: doi termeni și un cuvânt de legătură.
  • Metafora: un lucru numit prin altul, fără „ca”.
  • Personificarea: însușiri omenești pentru un neom.
  • Transcrie secvența întreagă, cu ambii termeni.
  • Verifică dacă „ca” leagă într-⁠adevăr două lucruri.
  • Reține: într-⁠o secvență pot fi mai multe figuri; alege-⁠o pe cea de care ești sigur.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Cum deosebesc comparația de metaforă?+
    Răspuns:Caută cuvântul de legătură. Comparația îl are („ca”, „precum”, „parcă”) și păstrează cele două lucruri separate. Metafora nu îl are: un lucru este numit direct prin altul. „Zilele sunt frunze” este metaforă, „zilele sunt ca frunzele” este comparație.
  2. 2.Ce cuvinte leagă termenii unei comparații?+
    Răspuns:Cele mai frecvente sunt „ca”, „precum”, „asemenea” și „parcă”. Atenție însă: „ca” poate avea și alt rol, ca în „am venit ca să te ajut”, unde nu leagă două lucruri comparate.
  3. 3.Cum recunosc personificarea?+
    Răspuns:Caută un lucru, un animal sau un fenomen care face sau simte ceva omenesc: șoptește, doarme, se bucură, se încruntă. Dacă verbul sau sentimentul aparține în mod firesc omului, ai personificare.
  4. 4.Este „Luna doarme” metaforă sau personificare?+
    Răspuns:Este personificare, pentru că „doarme” este o acțiune a omului atribuită lunii. Ar fi metaforă dacă luna ar fi numită direct altceva, de pildă „luna este un felinar”.
  5. 5.Cum transcriu o comparație?+
    Răspuns:Copiezi secvența întreagă: primul termen, cuvântul de legătură și al doilea termen, de exemplu „norii se mișcau ca niște corăbii”. Apoi scrii, după secvență, numele figurii: „comparație”.
  6. 6.Ce înseamnă să precizezi felul unei figuri de stil?+
    Răspuns:Înseamnă să-⁠i spui numele după ce ai transcris secvența: comparație, metaforă sau personificare. Transcrierea și precizarea sunt două gesturi diferite, iar cerința le cere pe amândouă.
  7. 7.Poate o secvență să aibă și metaforă, și personificare?+
    Răspuns:Da. În „vântul, un copil neastâmpărat, zburda” apar ambele: „copil” este metaforă, „zburda” este personificare. Alegi figura pe care o poți explica cel mai limpede.

Surse

Serviciul nu este afiliat Ministerului Educației și Cercetării și nici Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Conținutul temelor urmează programa de examen (OM nr. 4730/2022, anexa nr. 1), iar subiectele și baremele sunt ale CNCE; explicațiile, exemplele și exercițiile noastre nu au caracter oficial.

Pagină verificată la 29 octombrie 2026

Ultimul exercițiu.

Rezolvă gratuit subiectul de limba și literatura română al Evaluării Naționale 2026, așa cum l-⁠a dat CNCE: 120 de minute, cu baremul alături.