Kleksa

Evaluarea Națională 2027 · limba și literatura română

Complementul și circumstanțialele: cum le recunoști

Complementele și circumstanțialele precizează un verb, iar la Evaluarea Națională ți se poate cere un enunț scris de tine, cu un cuvânt primit în funcția de complement. Pe pagină găsești întrebările pe care le pui verbului, deosebirea dintre complementul prepozițional și circumstanțial, virgula și exerciții cu răspuns verificat.

La sesiunea din iunie, în ultimii 4 ani, tema a apărut în 2 din 4 subiecte, la Subiectul I: 2023 (B.6, cerința 2) și 2024 (B.6, cerința 2).

Regula

de știut
  • Complementul este partea de propoziție care completează sensul unui verb: spune pe cine sau ce vizează acțiunea, cui i se adresează ori la ce se raportează. Îl găsești punând verbului întrebări, nu substantivului: așa îl deosebești de atribut.
  • Complementul direct răspunde la întrebările „pe cine?” și „ce?” și nu are o prepoziție cerută de verb: „Citim o poveste.”, „Am chemat-⁠o pe Ana.” Complementul indirect are forma de dativ și îl afli cu întrebarea „cui?”: „I-⁠am dat colegului caietul.”
  • Complementul prepozițional este un grup introdus printr-⁠o prepoziție pe care verbul o impune: „Se teme de furtună.”, „Țin la prietenii mei.” Fără acest grup, verbul nu are sens complet; de aceea el nu se numără printre circumstanțialele care arată locul, timpul sau modul.
  • Circumstanțialele arată împrejurările acțiunii și pot lipsi fără ca enunțul să devină greșit: de loc („unde?”), de timp („când?”), de mod („cum?”), de cauză („de ce?”) și de scop („pentru ce?”): „Seara, pisica doarme pe fotoliu.”
  • Topica este ordinea cuvintelor în propoziție. Complementul stă de obicei după verb, dar poate fi mutat la început, ca să fie scos în evidență. Un circumstanțial mutat la începutul enunțului se poate despărți prin virgulă de restul („În parc, copiii se joacă.”); virgula este necesară când grupul este mai lung sau când, fără ea, enunțul s-⁠ar citi greșit. Complementul direct și cel indirect nu se despart prin virgulă de verb.
  • La cerințele în care construiești un enunț cu o funcție dată, începe cu verbul. Alege un verb care cere funcția: unul tranzitiv pentru complementul direct, unul cu prepoziție obligatorie pentru cel prepozițional. Apoi pune întrebarea și verifică.
Complementele și circumstanțialele, după întrebare
FuncțiaÎntrebareaExemplu
complement directpe cine? ce?„Desenez un peisaj.”
complement indirectcui?„Dau mingea fratelui.”
complement prepoziționalprepoziție + cine? ce?„Se teme de furtună.”
circumstanțial de locunde? încotro?„Pisica doarme sub pat.”
circumstanțial de timpcând? cât timp?„Ploaia a ținut o oră.”
circumstanțial de modcum?„Vorbește rar.”
circumstanțial de cauzăde ce?„A tăcut de rușine.”
circumstanțial de scoppentru ce?„Am venit pentru ajutor.”

Proba durează 120 de minute; se acordă 90 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Întrebările de limbă sunt în Subiectul I, partea B; ortografia și punctuația se notează și în răspunsurile scrise. Programa trimite la DOOM3.

Exemple

Regula pe cuvinte și enunțuri: citește fiecare rând și spune-⁠ți de ce este așa.

  1. 1.Complement direct

    • „Desenez un peisaj.” — „un peisaj” răspunde la „ce desenez?”.
    • „Am chemat-⁠o pe Ana.” — „pe Ana” răspunde la „pe cine am chemat?”; pronumele „-o” anticipează complementul.

  2. 2.Complement indirect

    • „Dau mingea fratelui.” — „fratelui” răspunde la „cui dau?” și are forma de dativ.
    • „Le-⁠am trimis vecinilor o scrisoare.” — „vecinilor” răspunde la „cui?”.

  3. 3.Complement prepozițional

    • „Se teme de furtună.” — verbul „a se teme” cere prepoziția „de”.
    • „Ne bazăm pe voi.” — „a se baza” cere prepoziția „pe”; fără ea, sensul rămâne neterminat.

  4. 4.Circumstanțiale

    • „Pisica doarme sub pat.” — „sub pat” arată unde: circumstanțial de loc.
    • „Ploaia a ținut o oră.” — „o oră” arată cât timp: circumstanțial de timp.
    • „Vorbește rar.” — „rar” arată cum: circumstanțial de mod.
    • „A tăcut de rușine.” — „de rușine” arată cauza: circumstanțial de cauză.
    • „Am venit pentru ajutor.” — „pentru ajutor” arată scopul: circumstanțial de scop.

  5. 5.Prepozițional sau circumstanțial?

    • „Mă gândesc la tine.” — verbul cere „la”: complement prepozițional.
    • „Stau la tine.” — „la tine” arată unde stau; poate fi înlocuit cu „acasă”: circumstanțial de loc.

  6. 6.Topica și virgula

    • „În parc, copiii se joacă.” — circumstanțialul de loc deschide enunțul și poate fi urmat de virgulă.
    • „Copiii se joacă în parc.” — în ordinea obișnuită, nu se pune virgulă.

Subiect CNPEE

sursa: CNPEE
Un item adevărat al Evaluării Naționale, cuvânt cu cuvânt. Rezolvă-⁠l înainte să citești explicația.
Subiect CNPEEEN

Subiect CNPEE — Evaluarea Națională, sesiunea iunie 2024, Subiectul I, B.6

Itemul B.6. (0–6 p)

Alcătuiește un enunț asertiv, în care verbul la infinitiv „a avea” să fie atribut (1), și o propoziție negativă, în care substantivul „expediție” să fie complement prepozițional (2).

Sursa: CNPEE, Evaluarea Națională 2024, Limba și literatura română, sesiunea iunie 2024, varianta 3, Subiectul I, B.6. Punctajul după baremul CNPEE. · Subiectul și baremul CNPEE

Verifică-⁠te

verifici pe loc
Alege sau scrie răspunsul și verifică-⁠l pe loc: explicația apare sub exercițiu.
exercițiu Kleksa

Întrebarea 1. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Conține un complement indirect enunțul:

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 2. (0–3)

Notează, în dreptul fiecărui enunț, A (adevărat) sau F (fals). Citește enunțurile despre complemente și circumstanțiale.
În „Mâine plecăm la mare.”, cuvântul „mâine” este circumstanțial de loc.
În „Totul depinde de tine.”, grupul „de tine” este complement prepozițional.
În „Am cumpărat pâine.”, cuvântul „pâine” este complement indirect.

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 3. (0–2)

Scrie, în spațiile libere, felul funcțiilor sintactice.
În enunțul „Cartea stă sub pernă.”, „sub pernă” este circumstanțial . În enunțul „I-⁠am dat Anei un cadou.”, „Anei” este complement .

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

Mai multe exerciții: rezolvă gratuit un test întreg

Greșeli frecvente

aici se pierd cel mai ușor puncte
  • Confunzi complementul indirect cu atributul genitival, pentru că cele două au adesea aceeași formă. Întreabă „cui?” pentru complement și „al cui?” pentru atribut.
  • Socotești circumstanțial orice grup cu prepoziție. Dacă verbul cere acea prepoziție („se teme de”), grupul este complement prepozițional.
  • Pui virgulă între verb și complementul direct: „Am citit, o carte.” Complementul stă lipit de verb.
  • Scrii „L-⁠am văzut Ion” fără „pe”. Complementul direct exprimat printr-⁠un nume de persoană se construiește cu „pe”: „L-⁠am văzut pe Ion.”
  • Cauți circumstanțialul cu întrebările atributului („care?”, „ce fel de?”). Circumstanțialul precizează verbul: întreabă „unde?”, „când?”, „cum?”, „de ce?”, „pentru ce?”.

Reține

  • Complementul și circumstanțialul precizează un verb, nu un substantiv.
  • Direct: „pe cine?”, „ce?”; indirect: „cui?”; prepozițional: prepoziția cerută de verb.
  • Circumstanțialele: loc, timp, mod, cauză, scop.
  • Un circumstanțial lung mutat la începutul enunțului se desparte prin virgulă.
  • Verifică dacă prepoziția este cerută de verb, înainte să scrii „circumstanțial”.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Cum deosebesc complementul direct de cel indirect?+
    Răspuns:Pune verbului întrebarea. Dacă răspunde la „pe cine?” sau „ce?”, este complement direct; dacă răspunde la „cui?” și cuvântul este la dativ, este complement indirect: „Dau mingea fratelui.”
  2. 2.Ce este complementul prepozițional?+
    Răspuns:Este grupul introdus printr-⁠o prepoziție pe care o impune verbul, ca în „Se teme de furtună.” sau „Ne bazăm pe voi.” Prepoziția face parte din construcția verbului și nu poate fi schimbată fără ca sensul să se piardă.
  3. 3.Cum deosebesc complementul prepozițional de circumstanțial?+
    Răspuns:Încearcă să scoți grupul. Dacă enunțul rămâne complet, de obicei era circumstanțial („Doarme sub pat.”). Dacă sensul verbului rămâne neterminat („Se teme.”), grupul este complement prepozițional.
  4. 4.Care sunt circumstanțialele din programă?+
    Răspuns:Programa numește cinci: de loc („unde?”), de timp („când?”), de mod („cum?”), de cauză („de ce?”) și de scop („pentru ce?”). Fiecare se găsește după întrebarea pusă verbului.
  5. 5.Când se pune virgulă după circumstanțial?+
    Răspuns:Poți pune virgulă când el deschide enunțul: „În parc, copiii se joacă.” Virgula devine necesară când grupul mutat la început este lung („În fiecare dimineață de duminică, bunicul face clătite.”). În ordinea obișnuită, după verb, nu se pune virgulă: „Copiii se joacă în parc.”
  6. 6.Ce înseamnă topica în propoziție?+
    Răspuns:Este ordinea în care sunt așezate cuvintele. Complementul stă de obicei după verb, dar îl poți muta la început pentru a-⁠l scoate în evidență; atunci unele grupuri se despart prin virgulă.
  7. 7.Cum construiesc un enunț cu un complement cerut?+
    Răspuns:Alege mai întâi verbul potrivit: unul care primește complement direct, unul cu dativ pentru cel indirect sau unul cu prepoziție obligatorie pentru cel prepozițional. Apoi așază cuvântul dat și pune întrebarea verbului.

Vezi și

Toate noțiunile de limba română pentru Evaluarea Națională

Surse

Serviciul nu este afiliat Ministerului Educației și Cercetării și nici Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Conținutul temelor urmează programa de examen (OM nr. 4730/2022, anexa nr. 1), iar subiectele și baremele sunt ale CNCE; explicațiile, exemplele și exercițiile noastre nu au caracter oficial.

Pagină verificată la 29 octombrie 2026

Ultimul exercițiu.

Rezolvă gratuit subiectul de limba și literatura română al Evaluării Naționale 2026, așa cum l-⁠a dat CNCE: 120 de minute, cu baremul alături.