Kleksa

Evaluarea Națională 2027 · limba și literatura română

Formarea cuvintelor: derivarea, compunerea, conversiunea

Formarea cuvintelor înseamnă să afli cum a apărut un cuvânt: prin derivare, prin compunere sau prin conversiune. La Evaluarea Națională, cerința îți dă o serie de cuvinte sau două cuvinte subliniate într-⁠un fragment și alegi varianta care spune cum s-⁠au format. Aici ai regulile, semnele după care le deosebești, subiecte rezolvate și exerciții cu răspuns imediat.

La sesiunea din iunie, în ultimii 4 ani, tema a apărut în 4 din 4 subiecte, la Subiectul I: 2023 (B.2), 2024 (B.2), 2025 (B.2) și 2026 (B.2).

Regula

de știut
  • Vocabularul se îmbogățește prin mijloace interne, adică folosind cuvinte pe care limba le are deja — derivarea, compunerea și conversiunea —, și prin mijloace externe, adică prin împrumuturi lexicale: cuvinte luate din alte limbi.
  • Prin derivare obții un cuvânt nou dintr-⁠un cuvânt de bază, căruia îi adaugi un prefix (în față) sau un sufix (la sfârșit). Rezultatul este cuvântul derivat: „necunoscut” are prefixul „ne-”, iar „fluturaș” are sufixul „-aș”. Același cuvânt poate primi și un prefix, și un sufix. Terminațiile de număr, de caz sau de persoană nu sunt sufixe: „femeilor” este tot cuvântul „femeie”, doar la altă formă.
  • Ca să recunoști un cuvânt derivat, taie prefixul sau sufixul și vezi dacă rămâne un cuvânt de bază pe care îl cunoști. Sufixele diminutivale arată un obiect mic sau o mângâiere („-aș” în „fluturaș”, „-uș” în „cățeluș”), iar alte sufixe schimbă partea de vorbire („frumos” devine „frumusețe”, adică substantiv).
  • Compunerea leagă între ele cuvinte care existau și separat. De cele mai multe ori, cuvântul compus se scrie într-⁠un singur cuvânt („bunăvoință”, „nicicând”) sau cu cratimă („viță-⁠de-⁠vie”). Nu are prefix sau sufix de scos: îl desfaci în cuvintele din care e făcut.
  • Conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) face ca un cuvânt să treacă într-⁠o parte de vorbire diferită, păstrându-⁠și forma. Un adjectiv devine substantiv („bătrânul”) sau adverb („cântă frumos”), iar un participiu devine substantiv („plânsul”). Cuvântul nu primește prefix sau sufix, ci doar un alt rol în enunț.
  • Programa cere să distingi și îmbinările libere de cuvinte, locuțiunile și cuvintele compuse. Într-⁠o îmbinare liberă, fiecare cuvânt își păstrează sensul și poate fi înlocuit („casă nouă”). O locuțiune are un sens unitar, pe care nu-⁠l mai găsești în cuvintele luate separat („de seamă”). Un cuvânt compus are și el un sens unitar și se scrie, de cele mai multe ori, legat sau cu cratimă.
  • Cuvintele împrumutate nu se formează în română din cuvinte pe care limba le avea deja. Ele vin dintr-⁠o altă limbă, ca „fotbal” (din engleză) sau „bijuterie” (din franceză), și se adaptează după normele limbii române.
Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului
MijloculCum se formează cuvântulExemple
Derivarea cu prefixPrefix + cuvânt de bază„necunoscut”, „reciti”
Derivarea cu sufixCuvânt de bază + sufix„fluturaș”, „frumusețe”
CompunereaCuvinte care existau separat, unite într-⁠unul„bunăvoință”, „viță-⁠de-⁠vie”
ConversiuneaAcelași cuvânt, cu aceeași formă, trece într-⁠o parte de vorbire diferită„bătrânul”, „cântă frumos”
Îmbinare liberă, locuțiune, cuvânt compus
TipulCum îl recunoștiExemplu
Îmbinare liberăCuvintele își păstrează sensul și pot fi înlocuite„casă nouă”
LocuțiuneSens unitar, care nu rezultă din sensurile cuvintelor luate separat„de seamă” (în „oameni de seamă”)
Cuvânt compusSens unitar; se scrie de cele mai multe ori într-⁠un cuvânt sau cu cratimă„bunăvoință”, „viță-⁠de-⁠vie”

Proba durează 120 de minute; se acordă 90 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Întrebările de limbă sunt în Subiectul I, partea B; ortografia și punctuația se notează și în răspunsurile scrise. Programa trimite la DOOM3.

Exemple

Regula pe cuvinte și enunțuri: citește fiecare rând și spune-⁠ți de ce este așa.

  1. 1.Derivare cu prefix

    • „necunoscut” — ne- + „cunoscut”.
    • „reciti” — re- + „a citi”.

  2. 2.Derivare cu sufix

    • „fluturaș” — „fluture” + -aș (diminutiv).
    • „cățeluș” — „cățel” + -uș (diminutiv).
    • „frumusețe” — „frumos” + -ețe (substantiv format de la un adjectiv).

  3. 3.Compunere

    • „bunăvoință” — „bună” + „voință”.
    • „nicicând” — „nici” + „când”.
    • „viță-⁠de-⁠vie” — trei cuvinte legate prin cratimă.

  4. 4.Conversiune

    • Bătrânul a plecat. — adjectivul „bătrân” este folosit ca substantiv.
    • Cântă frumos. — adjectivul „frumos” este folosit ca adverb.
    • Plânsul nu ajută. — participiul „plâns” este folosit ca substantiv.

  5. 5.Nu sunt cuvinte derivate

    • „femeilor” — forma de genitiv-⁠dativ plural a lui „femeie”.
    • „mere” — forma de plural a lui „măr”, nu un cuvânt nou.

Subiect CNPEE

sursa: CNPEE
Un item adevărat al Evaluării Naționale, cuvânt cu cuvânt. Rezolvă-⁠l înainte să citești explicația.
Subiect CNPEEEN

Subiect CNPEE — Evaluarea Națională, sesiunea iunie 2024, Subiectul I, B.2

Întrebarea B.2. (0–2)

Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care cuprinde doar cuvinte derivate cu sufix diminutival este:

Sursa: CNPEE, Evaluarea Națională 2024, Limba și literatura română, sesiunea iunie 2024, varianta 3, Subiectul I, B.2. Răspuns după baremul CNPEE. · Subiectul și baremul CNPEE

Verifică-⁠te

verifici pe loc
Alege sau scrie răspunsul și verifică-⁠l pe loc: explicația apare sub exercițiu.
EN

Întrebarea 1. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvintele subliniate în fragmentul „Nu e nici dulce, nici acru, ci mai curând sălciu-⁠sărat, plus încă ceva (1) greu de definit. Încep să mă întreb în sinea (2) mea cum voi rezista toată luna” s-⁠au format prin:

Subiect CNCE — Evaluarea Națională, sesiunea iunie 2026, varianta 3, Subiectul I, B.2 — explicație Kleksa

exercițiu Kleksa

Întrebarea 2. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care cuprinde doar cuvinte compuse este:

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 3. (0–3)

Notează, în dreptul fiecărui enunț, A (adevărat) sau F (fals). Citește enunțurile despre formarea cuvintelor.
Cuvântul „desface” este derivat cu prefixul „des-”.
În cuvântul „copiilor”, terminația „-ilor” este un sufix.
În enunțul „Vorbește tare.”, cuvântul „tare” este un adverb format prin conversiune.

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 4. (0–2)

Completează fiecare spațiu liber cu numele unei părți a cuvântului derivat.
În „cititor”, „a citi” este , iar „-tor” este .

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

Mai multe exerciții: rezolvă gratuit un test întreg

Greșeli frecvente

aici se pierd cel mai ușor puncte
  • Socotești terminația de plural ori de caz drept sufix: în „femeilor”, „-ilor” nu formează un cuvânt nou. Caută mai întâi cuvântul de bază, apoi vezi ce s-⁠a adăugat.
  • Confunzi compunerea cu derivarea. Un cuvânt compus se desface în cuvinte care existau singure; un cuvânt derivat se desface într-⁠un cuvânt de bază și un prefix sau un sufix.
  • Spui „conversiune” când cuvântul și-⁠a schimbat forma. La conversiune forma rămâne aceeași, se schimbă doar partea de vorbire.
  • Citești cerința pe jumătate. „Doar cuvinte derivate” cere ca ambele cuvinte din serie să fie derivate, iar „sufix diminutival” cere și un sufix care arată micime.
  • Consideri sufix orice final de cuvânt. Dacă după ce îl tai nu rămâne un cuvânt de bază pe care îl cunoști, cuvântul nu este derivat.

Reține

  • Derivare: prefix sau sufix adăugat la un cuvânt de bază.
  • Compunere: cuvinte care existau separat, unite într-⁠unul.
  • Conversiune: același cuvânt, altă parte de vorbire.
  • Nu socoti terminațiile de plural și de caz drept sufixe.
  • Caută cuvântul de bază înainte să alegi răspunsul.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Cum deosebesc un cuvânt derivat de unul compus?+
    Răspuns:Încearcă să desfaci cuvântul. Dacă obții cuvinte care există și separat, cuvântul este compus: „nicicând” = „nici” + „când”. Dacă obții un cuvânt de bază și un prefix sau un sufix, este derivat: „necunoscut” = ne- + „cunoscut”.
  2. 2.Cum recunosc conversiunea?+
    Răspuns:Compară cuvântul cu forma lui obișnuită. Dacă forma e aceeași, dar partea de vorbire s-⁠a schimbat, ai conversiune: adjectivul „bătrân” devine substantiv în „Bătrânul a plecat”. Nu se adaugă niciun prefix sau sufix.
  3. 3.Sunt sufixe terminațiile de plural?+
    Răspuns:Nu. Terminațiile de plural, de caz sau de persoană arată forma cuvântului, nu formează cuvinte noi. „Mere” este forma de plural a lui „măr”, iar „femeilor” este o formă a lui „femeie”; niciunul nu este cuvânt derivat.
  4. 4.Ce este cuvântul de bază?+
    Răspuns:Cuvântul de bază este cuvântul de la care pornește derivarea. Din „fluture” se formează „fluturaș”, deci „fluture” este cuvântul de bază, iar „fluturaș” este cuvântul derivat.
  5. 5.Ce diferență este între locuțiune și cuvânt compus?+
    Răspuns:Cuvântul compus se scrie de cele mai multe ori legat sau cu cratimă: „bunăvoință”, „viță-⁠de-⁠vie”. Locuțiunea este un grup de cuvinte scrise separat, care are un singur sens, ca „de seamă” în „oameni de seamă”.
  6. 6.Ce sunt împrumuturile lexicale?+
    Răspuns:Sunt cuvinte preluate din altă limbă, de exemplu „fotbal” din engleză sau „bijuterie” din franceză. Programa le numește mijloc extern de îmbogățire a vocabularului, spre deosebire de mijloacele interne, care folosesc cuvinte existente în română.

Vezi și

Toate noțiunile de limba română pentru Evaluarea Națională

Surse

Serviciul nu este afiliat Ministerului Educației și Cercetării și nici Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Conținutul temelor urmează programa de examen (OM nr. 4730/2022, anexa nr. 1), iar subiectele și baremele sunt ale CNCE; explicațiile, exemplele și exercițiile noastre nu au caracter oficial.

Pagină verificată la 29 octombrie 2026

Ultimul exercițiu.

Rezolvă gratuit subiectul de limba și literatura română al Evaluării Naționale 2026, așa cum l-⁠a dat CNCE: 120 de minute, cu baremul alături.