Kleksa

Evaluarea Națională 2027 · limba și literatura română

Formele nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin

Formele nepersonale ale verbului nu exprimă persoana: sunt infinitivul, gerunziul, participiul și supinul. La Evaluarea Națională, cerința îți cere fie să selectezi și să precizezi astfel de forme dintr-⁠un fragment, fie să le folosești cu o funcție sintactică dată. Aici ai semnele lor de recunoaștere, funcțiile și exerciții cu verificare pe loc.

La sesiunea din iunie, în ultimii 4 ani, tema a apărut în 1 din 4 subiecte, la Subiectul I: 2024 (B.6, cerința 1).

Regula

de știut
  • Formele verbale nepersonale sunt formele verbului care nu arată persoana și, de regulă, nici numărul: infinitivul, gerunziul, participiul și supinul. Fiecare are un semn de recunoaștere și o funcție sintactică pe care programa o cere. Ca să le deosebești de formele personale („cântă”, „cântam”), întreabă-⁠te dacă forma poate spune cine face acțiunea.
  • Infinitivul este forma de bază a verbului, cea din dicționar: „a cânta”, „a vedea”, „a citi”, „a coborî”. Se recunoaște după „a” și terminațiile „-a, -ea, -e, -i, -î”. În propoziție poate fi subiect („A învăța este plăcut”), nume predicativ („Dorința lui este a învăța”), atribut verbal („dorința de a învăța”) sau complement („Încep a înțelege”). Fără „a” apare infinitivul scurt, în formele compuse („voi cânta”, „aș cânta”, „nu cânta!”).
  • Gerunziul are terminația „-ând” sau „-ind” și nu se schimbă: „cântând”, „văzând”, „coborând”, „citind”, „venind”, „scriind”. Verbele în -i și -ie își fac gerunziul în „-ind” („citind”, „scriind”), cele în -a, -ea, -e și -î în „-ând” („cântând”, „văzând”, „coborând”). Excepție fac verbele în -ia și în -chea, -ghea, care primesc „-ind”: „tăind”, „speriind”, „veghind”. Gerunziul este de regulă circumstanțial de mod („Pleacă zâmbind”) sau de timp („Mergând pe stradă, a întâlnit un prieten”).
  • Participiul are terminațiile „-at, -ut, -it, -ât, -ît” (sau „-s”, „-t”, ca în „scris”, „spart”). El apare în timpurile compuse („am cântat”) și, folosit singur, se comportă ca un adjectiv și se acordă cu substantivul: „poezia învățată”, „elevii pregătiți”. Ca adjectiv, participiul este atribut („lecția predată”) sau nume predicativ („Elevul este pregătit”, „Fata este obosită”).
  • Supinul este participiul precedat de o prepoziție: „de”, „la”, „pentru”, „spre”, „în”. Exemple: „de învățat”, „la cules”, „de scris”. Poate fi atribut („o temă de scris”) sau circumstanțial de scop („Merg la cules”). Se deosebește de participiu prin prepoziție: „poezie învățată” (participiu), „poezie de învățat” (supin).
  • Formele nepersonale se combină ca orice verb: pot avea complemente și circumstanțiale („citind cartea”, „de a învăța repede”). Verifică întotdeauna ce funcție are forma în enunț: cerința cere uneori „infinitiv atribut” sau „gerunziu circumstanțial”, adică forma și funcția ei.
Cele patru forme nepersonale (verbul a învăța și altele)
FormaCum o recunoștiExempluFuncții în propoziție
Infinitiv„a” + verb (forma din dicționar)„a învăța”subiect, nume predicativ, atribut, complement
Gerunziuterminația „-ând” / „-ind”, invariabil„învățând”circumstanțial de mod sau de timp
Participiuterminația „-at, -ut, -it”, se acordă ca adjectivul„învățat”atribut, nume predicativ
Supinprepoziție + participiu„de învățat”atribut, circumstanțial de scop

Proba durează 120 de minute; se acordă 90 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Întrebările de limbă sunt în Subiectul I, partea B; ortografia și punctuația se notează și în răspunsurile scrise. Programa trimite la DOOM3.

Exemple

Regula pe cuvinte și enunțuri: citește fiecare rând și spune-⁠ți de ce este așa.

  1. 1.Infinitiv

    • „A înota este sănătos.” — „a înota” este infinitiv, subiect.
    • „Dorința de a câștiga l-⁠a motivat.” — „de a câștiga” este infinitiv, atribut verbal pe lângă „dorința”.
    • „Încep a înțelege lecția.” — „a înțelege” este infinitiv, complement direct.

  2. 2.Gerunziu

    • „Copilul a plecat zâmbind.” — „zâmbind” arată cum a plecat (circumstanțial de mod).
    • „Mergând spre școală, am întâlnit un coleg.” — „mergând” arată când (circumstanțial de timp).

  3. 3.Participiu

    • „Poezia învățată acasă este lungă.” — „învățată” este participiu, atribut adjectival.
    • „Elevii sunt pregătiți.” — „pregătiți” este participiu, nume predicativ.

  4. 4.Supin

    • „Am o poezie de învățat.” — „de învățat” este supin, atribut.
    • „Pornesc la cules de fructe.” — „la cules” este supin, circumstanțial de scop.

Subiect CNPEE

sursa: CNPEE
Un item adevărat al Evaluării Naționale, cuvânt cu cuvânt. Rezolvă-⁠l înainte să citești explicația.
Subiect CNPEEEN

Subiect CNPEE — Evaluarea Națională, modelul de subiect 2025, Subiectul I, B.5

Itemul B.5. (0–6 p)

Selectează, din fragmentul următor, trei forme verbale nepersonale diferite, pe care le vei preciza: „și tocmai când eram hotărât a spune mamei aceste, iaca și soarele răsare, vestind o zi frumoasă, și Luca Moșneagu [...] se și aude strigând afară: «Gata sunteți? Haidem! că eu vă aștept cu caii înhămați.». Mama atunci mă și ia răpede-⁠răpede la pornit, fără să am când îi spune de călugărie.”

Sursa: CNPEE, Evaluarea Națională 2025, Limba și literatura română, modelul de subiect 2025, Subiectul I, B.5. Punctajul după baremul CNPEE. · Subiectul și baremul CNPEE

Verifică-⁠te

verifici pe loc
Alege sau scrie răspunsul și verifică-⁠l pe loc: explicația apare sub exercițiu.
exercițiu Kleksa

Întrebarea 1. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Conține un verb la supin secvența:

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 2. (0–3)

Notează, în dreptul fiecărui enunț, A (adevărat) sau F (fals). Citește enunțurile despre formele verbale nepersonale.
În „Fata a plecat cântând”, forma „cântând” este gerunziu, circumstanțial de mod.
În „dorința de a reuși”, forma „a reuși” este supin.
Forma „scrisă” din „tema scrisă” este participiu și se acordă cu substantivul.

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 3. (0–2)

Completează spațiile libere cu numele formei verbale nepersonale potrivite.
În enunțul „Visul meu este a călători”, forma „a călători” este , iar în enunțul „Elevii ies râzând”, forma „râzând” este .

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 4. (0–2)

Scrie, în spațiile libere, gerunziul verbelor date între paranteze.
Ana mergea pe alee (a fredona) un cântec și (a privi) florile.

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

Mai multe exerciții: rezolvă gratuit un test întreg

Greșeli frecvente

aici se pierd cel mai ușor puncte
  • Confunzi participiul cu supinul. Supinul are mereu o prepoziție înaintea participiului („de scris”, „la cules”); participiul singur este adjectiv.
  • Scrii gerunziul verbelor în -i cu „-ând”. Se scrie „citind”, „venind”, „scriind”, iar verbele în -a au „-ând”: „cântând” (dar verbele în -ia au „-ind”: „tăind”).
  • Selectezi forme personale („sunteți”, „ia”) când cerința cere forme nepersonale. Forma nepersonală nu spune cine face acțiunea.
  • Alegi două forme de același fel când cerința spune „diferite”. Dacă ai găsit două gerunzii, caută încă un infinitiv, un participiu sau un supin.
  • Neglijezi funcția sintactică. În „dorința de a învăța”, infinitivul nu este complement, ci atribut verbal pe lângă un substantiv.

Reține

  • Forme nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.
  • Gerunziul se termină în „-ând” sau „-ind” și nu se schimbă.
  • Supin: prepoziție + participiu („de învățat”).
  • Infinitiv atribut: „de a” + verb pe lângă un substantiv.
  • Verifică dacă forma arată persoana: dacă da, este formă personală.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Care sunt formele verbale nepersonale?+
    Răspuns:Sunt infinitivul („a cânta”), gerunziul („cântând”), participiul („cântat”) și supinul („de cântat”). Se numesc nepersonale pentru că nu arată persoana care face acțiunea, spre deosebire de „cânt”, „cântăm”, „cântă”.
  2. 2.Cum deosebesc supinul de participiu?+
    Răspuns:Uită-⁠te la cuvântul dinaintea formei. Supinul este precedat de o prepoziție („o lecție de învățat”), iar participiul se acordă cu substantivul, ca un adjectiv („lecția învățată”).
  3. 3.Cum se scrie gerunziul verbului „a scrie”?+
    Răspuns:Se scrie „scriind”, într-⁠un singur cuvânt, cu „-ind” la final. Verbele în -ie și în -i au gerunziul în „-ind”; verbele în -a au gerunziul în „-ând”, de exemplu „cântând”, în afară de cele în -ia („tăind”).
  4. 4.Ce funcție are infinitivul în „dorința de a învăța”?+
    Răspuns:Este atribut verbal: determină substantivul „dorința”, la fel cum ar face un adjectiv, și răspunde la întrebarea „care dorință?”. Nu este complement, pentru că nu depinde de un verb.
  5. 5.Cum deosebesc infinitivul de forma personală?+
    Răspuns:Infinitivul este forma de bază, cea cu „a” („a merge”). Forma personală are o terminație care arată persoana, de exemplu „merg”, „mergi”, „merge”, și poate avea un subiect precis, pe când infinitivul nu are.

Vezi și

Toate noțiunile de limba română pentru Evaluarea Națională

Surse

Serviciul nu este afiliat Ministerului Educației și Cercetării și nici Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Conținutul temelor urmează programa de examen (OM nr. 4730/2022, anexa nr. 1), iar subiectele și baremele sunt ale CNCE; explicațiile, exemplele și exercițiile noastre nu au caracter oficial.

Pagină verificată la 29 octombrie 2026

Ultimul exercițiu.

Rezolvă gratuit subiectul de limba și literatura română al Evaluării Naționale 2026, așa cum l-⁠a dat CNCE: 120 de minute, cu baremul alături.