Kleksa

Evaluarea Națională 2027 · limba și literatura română

Părțile de vorbire și valoarea morfologică

Valoarea morfologică a unui cuvânt spune ce parte de vorbire este el în enunțul dat, iar un singur cuvânt își poate schimba valoarea de la un enunț la altul. La Evaluarea Națională, cerința îți dă cuvinte subliniate și îți cere să menționezi valoarea fiecăruia. Aici ai părțile de vorbire, felul în care le recunoști după rolul din enunț și exerciții cu verificare imediată.

La sesiunea din iunie, în ultimii 4 ani, tema a apărut în 1 din 4 subiecte, la Subiectul I: 2026 (B.5).

Regula

de știut
  • Valoarea morfologică este partea de vorbire pe care o are un cuvânt în contextul în care apare. Nu o afli dintr-⁠o listă, ci din rolul cuvântului în enunț: ce arată, de ce cuvânt se leagă și dacă își poate schimba forma.
  • Părțile de vorbire flexibile își schimbă forma după gen, număr, caz, persoană sau grad: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul și verbul. Cele neflexibile au o singură formă: adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția. Majoritatea au o pagină a lor, la care te trimit legăturile de la sfârșit.
  • Substantivul numește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Adjectivul arată o însușire și se acordă cu substantivul căruia i se alătură. Pronumele ține locul unui nume sau însoțește un substantiv, caz în care se numește adjectiv pronominal. Verbul arată o acțiune sau o stare.
  • Numeralul arată un număr sau o ordine. Numeralul cardinal răspunde la întrebarea „câți?” sau „câte?” („zece”, „două sute”), iar numeralul ordinal răspunde la întrebarea „al câtelea?” („al doilea”, „a cincea”). Programa îl include la gramatică, alături de celelalte părți de vorbire.
  • Același cuvânt are valori diferite în enunțuri diferite. „Binele” din „Binele învinge răul” este substantiv, iar „bine” din „Citești bine textul” este adverb. „Frumos” este adjectiv în „Un cântec frumos” și adverb de mod în „Ana cântă frumos”.
  • Când menționezi valoarea morfologică, scrie-⁠o întreagă: „pronume personal”, „adjectiv pronominal demonstrativ”, „adverb de timp”. La cerința care îți cere valoarea morfologică, baremul nu punctează răspunsul în care apare doar categoria generală, fără tipul ei.
  • Ca să afli valoarea unui cuvânt, pune trei întrebări: ce arată în acest enunț? De ce cuvânt se leagă? Își poate schimba forma? Răspunsurile te duc la partea de vorbire și la tipul ei.
Părțile de vorbire pe scurt
Partea de vorbireÎși schimbă forma?Ce aratăExemple
Substantivda: gen, număr, cazo ființă, un lucru, un fenomen, o idee„fereastră”, „Ioana”
Adjectivda: gen, număr, caz, grado însușire a substantivului„înalt”, „liniștită”
Pronumedaține locul unui nume„noi”, „ei”
Numeralda, la unele formeun număr sau o ordine„patru”, „al doilea”
Verbda: persoană, număr, mod, timpo acțiune sau o stare„citim”, „a plecat”
Adverbnu; unele au grade de comparație („mai repede”)cum, când sau unde se petrece acțiunea„departe”, „ieri”
Prepozițienuleagă un cuvânt de un substantiv sau de un pronume„cu”, „spre”
Conjuncțienuleagă cuvinte sau propoziții„și”, „dar”
Interjecțienuexprimă o stare sufletească sau imită un sunet„hei”, „poc”

Proba durează 120 de minute; se acordă 90 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Întrebările de limbă sunt în Subiectul I, partea B; ortografia și punctuația se notează și în răspunsurile scrise. Programa trimite la DOOM3.

Exemple

Regula pe cuvinte și enunțuri: citește fiecare rând și spune-⁠ți de ce este așa.

  1. 1.Același cuvânt, valori diferite

    • „Binele învinge răul.” — „binele” este substantiv comun.
    • „Citești bine textul.” — „bine” este adverb: arată cum citești.
    • „Am ascultat un cântec frumos.” — „frumos” este adjectiv: arată cum este cântecul.
    • „Ana cântă frumos.” — „frumos” este adverb de mod: arată cum cântă Ana.

  2. 2.Părți de vorbire flexibile

    • „Elevii harnici au terminat lucrarea.” — „elevii” și „lucrarea” sunt substantive, „harnici” este adjectiv, „au terminat” este verb.
    • „Noi am citit două cărți.” — „noi” este pronume personal, „două” este numeral cardinal.

  3. 3.Părți de vorbire neflexibile

    • „Ieri am plecat devreme.” — „ieri” și „devreme” sunt adverbe de timp.
    • „Pisica sare pe masă.” — „pe” este prepoziție.
    • „Poc! a căzut mărul.” — „poc” este interjecție, mai exact o onomatopee.

  4. 4.Numeralul cardinal și ordinal

    • „Cinci elevi au venit.” — „cinci” este numeral cardinal: răspunde la „câți?”.
    • „Ea este a patra la rând.” — „a patra” este numeral ordinal: răspunde la „a câta?”.

Subiect CNCE

sursa: CNCE
Un item adevărat al Evaluării Naționale, cuvânt cu cuvânt. Rezolvă-⁠l înainte să citești explicația.
Subiect CNCEEN

Subiect CNCE — Evaluarea Națională, sesiunea iunie 2026, Subiectul I, B.5

Itemul B.5. (0–6 p)

Menționează valoarea morfologică a fiecărui cuvânt subliniat în secvențele: „Ia o nucă și o înfige în vârful unui băț gros și ascuțit la vârf, care exact asta așteaptă, proptit cum este în pământ” și „Prima nucă-⁠de-⁠cocos de la mama ei de-⁠acasă stă în mâinile mele, cu miezul alb înecat în peste un litru de lichid transparent și tentant”.

Sursa: CNCE, Evaluarea Națională 2026, Limba și literatura română, sesiunea iunie 2026, varianta 3, Subiectul I, B.5. Punctajul după baremul CNCE. · Subiectul și baremul CNCE · Rezolvă gratuit tot subiectul

Subiect CNCEEN

Subiect CNCE — Evaluarea Națională, modelul de subiect 2026, Subiectul I, B.5

Itemul B.5. (0–6 p)

Precizează valoarea morfologică a cuvântului „o” în fiecare dintre contextele următoare: „Am urcat, am tot urcat, era o (1) toamnă frumoasă, caldă, strălucea tot văzduhul de lumină și viață. Yolanda mea cânta, eu o (2) îngânam. Când am ajuns la curmătura ce se cheamă Creuse, am zis: «Aici vom mânca, iar eu am să trag un pui de somn!». Așa și făcurăm, e un loc stâncos, minunat pentru o (3) oră de odihnă.”

Sursa: CNCE, Evaluarea Națională 2026, Limba și literatura română, modelul de subiect 2026, Subiectul I, B.5. Punctajul după baremul CNCE. · Subiectul și baremul CNCE

Verifică-⁠te

verifici pe loc
Alege sau scrie răspunsul și verifică-⁠l pe loc: explicația apare sub exercițiu.
exercițiu Kleksa

Întrebarea 1. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt numerale ordinale ambele cuvinte din seria:

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 2. (0–3)

Notează, în dreptul fiecărui enunț, A (adevărat) sau F (fals). Citește enunțurile despre părțile de vorbire.
Interjecția își schimbă forma după gen și număr.
Numeralul „al treilea” este un numeral ordinal.
Adjectivul este o parte de vorbire neflexibilă.

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 3. (0–1)

Completează spațiul liber cu termenul potrivit.
Trecerea unui cuvânt dintr-⁠o parte de vorbire în alta, fără schimbarea formei lui, se numește .

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 4. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt părți de vorbire neflexibile ambele cuvinte din seria:

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

Mai multe exerciții: rezolvă gratuit un test întreg

Greșeli frecvente

aici se pierd cel mai ușor puncte
  • Spui doar „pronume” sau „numeral”, fără tipul lor. La cerința de valoare morfologică, baremul nu punctează categoria generală: scrie „pronume personal”, „numeral cardinal”.
  • Dai aceeași valoare unui cuvânt în toate enunțurile. „Frumos” este adjectiv într-⁠un enunț și adverb în altul; judecă rolul din enunțul dat, nu forma.
  • Confunzi adjectivul cu adverbul de mod. Adjectivul stă pe lângă un substantiv și se acordă cu el, iar adverbul stă pe lângă un verb și nu se acordă.
  • Treci numeralul ordinal la adjectiv. „A patra” răspunde la întrebarea „a câta?” și rămâne numeral.

Reține

  • Valoarea morfologică se stabilește în enunț, nu pe cuvântul izolat.
  • Flexibile: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb.
  • Neflexibile: adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție.
  • Scrie valoarea întreagă: tipul, nu doar categoria.
  • Verifică ce arată cuvântul și de ce cuvânt se leagă.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Ce înseamnă valoarea morfologică a unui cuvânt?+
    Răspuns:Este partea de vorbire pe care o are cuvântul în enunțul dat, cu tipul ei: de pildă „adverb de mod” sau „pronume personal”. Un singur cuvânt își schimbă valoarea de la un enunț la altul.
  2. 2.Care sunt părțile de vorbire flexibile și neflexibile?+
    Răspuns:Flexibile sunt substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul și verbul: își schimbă forma după gen, număr, caz sau persoană. Neflexibile sunt adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția: au o singură formă tot timpul.
  3. 3.Cum deosebesc adjectivul de adverb?+
    Răspuns:Adjectivul însoțește un substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz. Adverbul însoțește un verb, un adjectiv sau alt adverb și nu se acordă. Întreabă-⁠te de ce cuvânt se leagă.
  4. 4.Ce este numeralul?+
    Răspuns:Numeralul exprimă un număr sau o ordine. Cel cardinal răspunde la întrebarea „câți?” („zece”), iar cel ordinal la întrebarea „al câtelea?” („al doilea”), deci le deosebești după întrebare.
  5. 5.De ce nu este de ajuns să scriu „pronume” sau „adjectiv”?+
    Răspuns:Pentru că baremul cere valoarea completă, adică partea de vorbire și tipul ei. Categoria generală, fără tip, nu aduce punctaj la cerința de valoare morfologică.
  6. 6.Cum recunosc interjecția?+
    Răspuns:Interjecția exprimă o stare sufletească („of”, „hei”) sau imită un sunet („poc”). Nu se leagă de alte cuvinte prin acord și are o singură formă.

Vezi și

Toate noțiunile de limba română pentru Evaluarea Națională

Surse

Serviciul nu este afiliat Ministerului Educației și Cercetării și nici Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Conținutul temelor urmează programa de examen (OM nr. 4730/2022, anexa nr. 1), iar subiectele și baremele sunt ale CNCE; explicațiile, exemplele și exercițiile noastre nu au caracter oficial.

Pagină verificată la 29 octombrie 2026

Ultimul exercițiu.

Rezolvă gratuit subiectul de limba și literatura română al Evaluării Naționale 2026, așa cum l-⁠a dat CNCE: 120 de minute, cu baremul alături.