Kleksa

Evaluarea Națională 2027 · limba și literatura română

Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția

Adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția au o singură formă și se recunosc după rolul lor în enunț. La Evaluarea Națională, cerința poate cere un enunț în care un adverb sau un pronume are o formă sau o funcție dată. Aici ai tipurile de adverbe, gradele lor de comparație, prepoziția, conjuncția, interjecția și exerciții cu verificare imediată.

Tema face parte din programa Evaluării Naționale, la capitolul „Gramatică”.

Regula

de știut
  • Părțile de vorbire neflexibile nu își schimbă forma după gen, număr sau caz. Sunt adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția. Unele adverbe au grade de comparație, dar acestea se formează cu alte cuvinte („mai repede”), iar adverbul își păstrează forma.
  • Adverbul însoțește un verb, un adjectiv sau alt adverb și arată împrejurarea acțiunii. Adverbul de mod răspunde la „cum?” („repede”, „încet”), cel de timp la „când?” („ieri”, „acum”, „mâine”), iar cel de loc la „unde?” („aici”, „departe”, „sus”). Adverbul nu se acordă cu niciun cuvânt.
  • Adverbele de mod au grade de comparație, ca adjectivele: pozitiv („repede”), comparativ („mai repede”, „la fel de repede”, „mai puțin repede”), superlativ relativ („cel mai repede”) și superlativ absolut („foarte repede”, „extrem de repede”). Grade au și unele adverbe de timp și de loc („mai târziu”, „mai departe”), dar adverbe ca „ieri” sau „aici” nu se compară.
  • Prepoziția leagă un substantiv, un pronume sau un numeral de alt cuvânt din enunț și cere un anumit caz. Cele mai multe prepoziții cer acuzativul („pe”, „la”, „cu”, „sub”, „spre”); altele cer genitivul („împotriva”) sau dativul („datorită”). Un cuvânt ca „contra” este adverb când stă singur („Votează contra”) și prepoziție când este urmat de un substantiv („contra curentului”).
  • Conjuncția leagă cuvinte sau propoziții. Cea coordonatoare leagă elemente de același fel („și”, „sau”, „dar”, „ci”, „deci”), iar cea subordonatoare introduce o propoziție subordonată („că”, „dacă”, „deoarece”). Despre rolul lor în frază vezi pagina despre coordonare și subordonare.
  • Interjecția exprimă o stare sufletească („vai”) sau imită un sunet, caz în care se numește onomatopee („poc”, „pleosc”). În scris, după ea pui virgulă sau semnul exclamării. Interjecția predicativă ține locul predicatului: „Copilul buf! pe jos.” — „buf” spune ce a făcut copilul.
Tipuri de adverbe
TipulÎntrebareaExemple
adverb de modcum?„repede”, „încet”, „așa”
adverb de timpcând?„ieri”, „acum”, „mâine”
adverb de locunde?„aici”, „departe”, „sus”
Părțile de vorbire neflexibile
Partea de vorbireCe faceExemple
adverbarată împrejurarea acțiunii„repede”, „ieri”, „aici”
prepozițieleagă un substantiv de alt cuvânt și cere un caz„pe”, „la”, „sub”
conjuncție coordonatoareleagă elemente de același fel„și”, „sau”, „dar”
conjuncție subordonatoareintroduce o propoziție subordonată„că”, „dacă”, „deoarece”
interjecțieexprimă o stare sau imită un sunet„vai”, „poc”

Proba durează 120 de minute; se acordă 90 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Întrebările de limbă sunt în Subiectul I, partea B; ortografia și punctuația se notează și în răspunsurile scrise. Programa trimite la DOOM3.

Exemple

Regula pe cuvinte și enunțuri: citește fiecare rând și spune-⁠ți de ce este așa.

  1. 1.Adverbul și tipurile lui

    • „Ea aleargă repede.” — „repede” este adverb de mod: cum aleargă?
    • „Mâine plecăm departe.” — „mâine” este adverb de timp, „departe” este adverb de loc.

  2. 2.Gradele adverbului

    • „Aleargă repede.” — pozitiv.
    • „Aleargă mai repede decât mine.” — comparativ de superioritate.
    • „Aleargă cel mai repede din echipă.” — superlativ relativ.
    • „Aleargă foarte repede.” — superlativ absolut.

  3. 3.Prepoziția

    • „Cartea este pe birou.” — „pe” este prepoziție, urmată de „birou”.
    • „Merg cu prietenii spre parc.” — „cu” și „spre” sunt prepoziții.
    • „Votează contra.” — „contra” este adverb. „Merge contra curentului.” — „contra” este prepoziție.

  4. 4.Conjuncția

    • „Citesc și scriu.” — „și” este conjuncție coordonatoare.
    • „Știu că vei veni.” — „că” este conjuncție subordonatoare.

  5. 5.Interjecția și onomatopeea

    • „Vai, ce frig este!” — „vai” este interjecție.
    • „Pleosc! a căzut în apă.” — „pleosc” este onomatopee.
    • „Copilul buf! pe jos.” — „buf” este interjecție predicativă.

Subiect CNPEE

sursa: CNPEE
Un item adevărat al Evaluării Naționale, cuvânt cu cuvânt. Rezolvă-⁠l înainte să citești explicația.
Subiect CNPEEEN

Subiect CNPEE — Evaluarea Națională, simularea națională 2024, Subiectul I, B.6

Itemul B.6. (0–6 p)

Alcătuiește un enunț asertiv, în care pronumele demonstrativ de apropiere „aceasta” să aibă funcția sintactică de subiect (1), și un enunț imperativ, în care adverbul de mod „bine” să fie la gradul superlativ absolut de superioritate (2).

Sursa: CNPEE, Evaluarea Națională 2024, Limba și literatura română, simularea națională 2024, Subiectul I, B.6. Punctajul după baremul CNPEE. · Subiectul și baremul CNPEE

Verifică-⁠te

verifici pe loc
Alege sau scrie răspunsul și verifică-⁠l pe loc: explicația apare sub exercițiu.
exercițiu Kleksa

Întrebarea 1. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt adverbe de timp ambele cuvinte din seria:

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 2. (0–3)

Notează, în dreptul fiecărui enunț, A (adevărat) sau F (fals). Citește enunțurile despre părțile de vorbire neflexibile.
Cuvântul „jos” din „Copilul s-⁠a așezat jos.” este adverb de loc.
Prepoziția își schimbă forma după caz.
Cuvântul „ci” din „Nu am plecat, ci am rămas.” este conjuncție coordonatoare.

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 3. (0–2)

Completează spațiile libere cu varianta corectă de scriere, dintre cele două din paranteze.
Mi-⁠am terminat tema, (așa dar / așadar) pot ieși la joacă, iar (în tot deauna / întotdeauna) mă întorc la timp.

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

exercițiu Kleksa

Întrebarea 4. (0–2)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvântul „contra” este prepoziție în enunțul:

Exercițiu scris pentru această pagină — explicație Kleksa.

Mai multe exerciții: rezolvă gratuit un test întreg

Greșeli frecvente

aici se pierd cel mai ușor puncte
  • Confunzi adverbul cu prepoziția când același cuvânt are ambele valori. Dacă după cuvânt vine un substantiv de care se leagă, este prepoziție; dacă stă singur, este adverb.
  • Consideri că adverbul se acordă, ca adjectivul. Adverbul are o singură formă și nu se acordă cu niciun cuvânt.
  • Compari adverbe ca „ieri” sau „aici”. Gradele de comparație au sens la adverbele de mod, nu la acestea.
  • Pui „și” și „că” în aceeași categorie. „Și” este conjuncție coordonatoare: leagă elemente de același fel; „că” este conjuncție subordonatoare: introduce o propoziție subordonată.

Reține

  • Părțile neflexibile au o singură formă: adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție.
  • Adverb de mod: „cum?”; de timp: „când?”; de loc: „unde?”.
  • Prepoziția leagă un substantiv de alt cuvânt și cere un caz.
  • Interjecția exprimă o stare sau imită un sunet.
  • Verifică dacă același cuvânt este urmat de un substantiv: atunci este prepoziție.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Care sunt părțile de vorbire neflexibile?+
    Răspuns:Sunt adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția. Toate au o singură formă, care nu se schimbă după gen, număr sau caz. Unele adverbe au grade de comparație, dar le formezi cu „mai”, „cel mai” sau „foarte”, fără să schimbi forma adverbului.
  2. 2.Cum deosebesc adverbul de prepoziție?+
    Răspuns:Adverbul stă singur și arată împrejurarea acțiunii, iar prepoziția este urmată de un substantiv, de un pronume sau de un numeral. „Contra” este adverb în „Votează contra” și prepoziție în „contra curentului”.
  3. 3.Care sunt tipurile de adverbe din programă?+
    Răspuns:Programa numește adverbele de mod („cum?”), de timp („când?”) și de loc („unde?”). Le deosebești după întrebarea la care răspund în enunțul dat, nu după forma cuvântului.
  4. 4.Cum formez gradele de comparație ale adverbului?+
    Răspuns:La fel ca la adjectiv: „mai repede” pentru comparativ, „cel mai repede” pentru superlativ relativ, „foarte repede” pentru superlativ absolut. Se compară, în general, adverbele de mod; adverbe ca „ieri” sau „aici” nu se compară.
  5. 5.Ce este interjecția predicativă?+
    Răspuns:Este interjecția care ține locul predicatului unui enunț, ca „buf” în „Copilul buf! pe jos.”. Ea spune ce face subiectul, deși nu este verb și nu se conjugă ca un verb.
  6. 6.Ce deosebește conjuncția coordonatoare de cea subordonatoare?+
    Răspuns:Conjuncția coordonatoare leagă elemente de același fel, ca „și” sau „sau”. Cea subordonatoare, ca „că” sau „dacă”, introduce o propoziție care depinde de o altă propoziție.

Vezi și

Toate noțiunile de limba română pentru Evaluarea Națională

Surse

Serviciul nu este afiliat Ministerului Educației și Cercetării și nici Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Conținutul temelor urmează programa de examen (OM nr. 4730/2022, anexa nr. 1), iar subiectele și baremele sunt ale CNCE; explicațiile, exemplele și exercițiile noastre nu au caracter oficial.

Pagină verificată la 29 octombrie 2026

Ultimul exercițiu.

Rezolvă gratuit subiectul de limba și literatura română al Evaluării Naționale 2026, așa cum l-⁠a dat CNCE: 120 de minute, cu baremul alături.