text poetic

«Riga Crypto și lapona Enigel» de Ion Barbu — rezumat, comentariu, figuri de stil (bacalaureat)

La o nuntă, un menestrel cântă povestea unei iubiri imposibile: Crypto, regele ciupercilor, care trăiește în umbră și umezeală, o cere pe Enigel, o laponă venită din nord, care caută soarele. Enigel îl refuză, iar Crypto, ars de soare, devine o ciupercă otrăvitoare. «Riga Crypto și lapona Enigel» este balada lui Ion Barbu din volumul «Joc secund» (1930), o poezie despre cunoaștere și despre limitele fiecărei ființe. Poezia este protejată prin drept de autor, așa că aici nu o tipărim: o citim după numerele celor 121 de versuri, cu câteva cuvinte citate. Găsești rezumatul pe secvențe, simbolurile, prozodia, figurile de stil, încadrarea și subiectele de bac la care o poți folosi.

Autor
Ion Barbu (1895-1961)
Publicare
într-o revistă la mijlocul anilor 1920, apoi în volumul «Joc secund», 1930; pagina o citește după manualul de clasa a XII-a Niculescu (2007), pp. 54–55
Specia
poezie lirică, baladă cultă (poem alegoric)
Curent / perioadă
modernism (etapa baladică a lui Ion Barbu); perioada interbelică
  • La bacalaureat: profil real și umanistautor canonic al programei · Tipul de text din programă: text poetic
  • Drepturi: protejat de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2031

Pe scurt

începe de aici

Poezia începe cu o ramă: la sfârșitul unei nunți, un nuntaș îl roagă pe menestrel să cânte din nou cântecul despre lapona Enigel și regele Crypto, de data aceasta încet, în cămară. Menestrelul, obosit, acceptă.

Urmează povestea. Crypto, regele ciupercilor, domnește în umbră și umezeală, dar supușii îl bârfesc pentru că nu vrea să înflorească. Enigel, o laponă mică din țările de gheață, coboară cu renii spre sud și se oprește să doarmă în poiana lui. Crypto vine noaptea și o îmbie cu dulceață și fragi, apoi îi cere să-l culeagă pe el.

Enigel îl refuză: el este umed și plăpând, încă necopt, iar ea se închină la soare, pe care îl caută din lumea ei rece. Crypto o roagă să uite soarele și să rămână în somn și răcoare. Când ea pleacă, soarele urcă sus și se oglindește în el de șapte ori. Crypto nu suportă lumina: devine o ciupercă otrăvitoare și ajunge să se însoțească cu alte plante otrăvitoare, laurul și măselarița.

Textul poeziei

Poezia este protejată de dreptul de autor, așa că nu o reproducem aici: citește-o în manual sau în volum, înainte de lectura de mai jos. Are 121 de versuri; numerele de la lectura pe secvențe și de la figurile de stil le numără de la primul vers (fără titlu), ca să le găsești în carte.

Numerotarea versurilor urmează ediția: Eugen Negrici (coord.), Octavian Soviany, Dorica Boltașu, Mimi Gramnea, Ana-Maria Chemencedji, Mioara Colțea, «Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a», Niculescu ABC, București, 2007 (aprobat de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului în 2007), pp. 54–55, pe manuale.edu.ro

Eul liric și situația

Poezia are mai multe voci. În ramă vorbesc un nuntaș și menestrelul; în poveste vorbește un narator, menestrelul însuși, care redă și dialogul dintre Crypto și Enigel. Lirismul este de măști: eul liric nu spune ce simte, ci se ascunde în spatele personajelor, iar ideile poeziei se citesc din povestea lor.

Situația este una de nuntă, de două ori: o nuntă reală, la care cântă menestrelul, și o nuntă care nu se împlinește, între două ființe din lumi diferite. Întâlnirea are loc noaptea, în poiana regelui-ciupercă, unde lapona doarme.

Lectura pe secvențe

vers cu vers
  1. versurile 1–16

    Rama: nunta și menestrelul

    Primele patru strofe sunt un dialog. Un nuntaș îl roagă pe menestrel, numit „trist” și „îndărătnic”, să cânte de „lapona Enigel / Și Crypto, regele-ciupearcă”. Menestrelul răspunde că ospățul i-a fript limba, dar tot ar cânta. Nuntașul îi cere să-l spună acum „stins, încetinel, / La spartul nunții”.

    Rama face din poezie o baladă cântată, ca un cântec bătrânesc. Ea pune față în față o nuntă împlinită, cea la care se cântă, și nunta ratată din cântec. Tonul liniștit, de sfârșit de petrecere, anunță o poveste tristă.

  2. versurile 17–32

    Cele două lumi: Crypto și Enigel

    Povestea începe cu portretul lui Crypto, regele ciupercilor, „inimă ascunsă”, care domnește peste bureți într-o lume a umbrei și a umezelii. Supușii îl bârfesc și îl ocărăsc, iar florile îl socotesc „Sterp” pentru că „nu voia să înflorească”: Crypto refuză să treacă printr-o transformare.

    În același timp, departe, în țările de gheață, trăiește Enigel, o „Laponă mică, liniștită”. Cele două portrete sunt construite prin antiteză: umezeala și umbra lui Crypto, frigul și nordul Enigelei. Îi leagă doar timpul: trăiesc în aceeași vreme, dar în lumi diferite.

  3. versurile 33–42

    Întâlnirea, în vis

    Enigel coboară cu renii spre sud și se oprește pe mușchiul din poiana lui Crypto, numit „mirele poienii”. Adoarme pe „trei covoare de răcoare”. Atunci vine la ea regele, cu un eunuc bătrân, ca s-o îmbie cu dulceață. Întâlnirea are loc în somn, ca într-un vis: este singurul loc unde cele două lumi se pot atinge.

  4. versurile 43–66

    Dialogul: cererea și refuzul

    Dialogul are ritmul unui descântec, cu versuri scurte și rime în interiorul versului. Crypto îi oferă fragi; Enigel îi mulțumește și spune că se duce să culeagă fragi mai la vale. Crypto îi cere să înceapă „cu mine”. Enigel refuză cu blândețe: el este „umed și plăpând” și s-ar frânge, trebuie să mai aștepte să se coacă.

    Crypto răspunde că s-ar coace bucuros, dar sute de visuri de măcel îl despart de soare, pe care îl vede roșu, mare, pătat. Îi cere Enigelei să uite soarele și să rămână cu el „În somn fraged și răcoare”. Pentru el, fericirea este somnul și umbra; pentru ea, aceasta ar fi o renunțare.

  5. versurile 67–86

    Crezul Enigelei: soarele

    Enigel răspunde cu cel mai lung discurs al poeziei. Ea se teme de umbră tocmai pentru că este făcută din iarnă și frig, rudă cu ursul alb. De aceea se închină „la soarele-nțelept”. Sub zăpezile polului, toată lumea ei visează soarele, văzut ca un taler de aur.

    Enigel se închină la soare pentru că omul are suflet: „sufletu-i fântână-n piept”. Ultima strofă a discursului spune diferența dintre ei: la soare crește roata, adică spiritul, iar la umbră crește doar carnea, care este somn. Soarele este pentru ea lumina cunoașterii, spre care tinde ființa umană.

  6. versurile 87–106

    Pedeapsa: soarele în ciupercă

    Naratorul spune că lapona a vorbit frumos, dar timpul nu stă pe loc: soarele a urcat sus, „ca un inel”. Urmează o exclamație: „Plângi, preacuminte Enigel!”. Crypto nu suportă lumina și încearcă să se tragă spre umbră, dar soarele se oglindește în el de șapte ori.

    Transformarea este descrisă ca o otrăvire: sucul dulce se acrește, inima ascunsă plesnește, iar din el mustesc venin și untdelemn roșu. Crypto a ieșit din lumea lui și a privit spre o lume care nu era a lui; pedeapsa vine din acel soare pe care l-a dorit prin Enigel.

  7. versurile 107–121

    Morala și nunta grotescă

    Versurile 107–112 dau sensul poveștii, ca o morală: sufletul este izvor de cunoaștere numai la om, iar la o făptură mai slabă gândul devine „Pahar” cu otravă. Ce pentru om e lumină, pentru ciupercă e moarte.

    Finalul îl arată pe Crypto înnebunit, rătăcind cu altă față: nunta lui nu mai este cu Enigel, ci cu plantele otrăvitoare, laurul, numit în joc „Laurul-Balaurul”, și măselarița, care îi ține loc de mireasă și de împărăteasă. Nunta ratată se încheie ca o nuntă grotescă, opusul nunții de la început.

Prozodie și compoziție

Strofa
strofe de patru până la șapte versuri, 121 de versuri în total: rama are patru catrene (vv. 1–16), iar povestea, despărțită de ramă printr-un asterisc, are strofe inegale (catrene, cvinarii, sextine și o strofă de șapte versuri, vv. 60–66)
Măsura
versuri scurte, de 8–9 silabe în cea mai mare parte, de exemplu versul 17, numărat pe silabe: Des-cer-ce-tat-de-pă-du-reți (8), și versul 18: În-pat-de-râu-și-n-hu-mă-un-să (9); în dialog apar versuri și mai scurte, de 6–8 silabe, ca în versul 43: E-ni-gel-E-ni-gel (6)
Rima
în ramă încrucișată (aburit – dăruit, nuntă – funtă); în poveste alternează rima încrucișată, împerecheată și îmbrățișată; în dialog apare rima interioară, de exemplu în versul 45 (fragi – dragi) și în versul 47 (spân – sân)
Ritmul
iambic în ramă și în părțile narative (des CER-ce-TAT de PĂ-du-REȚI), trohaic în dialogul de descântec (FRA-gii FRA-gezi MAI la VA-le, v. 50); trecerea de la un ritm la altul marchează trecerea de la poveste la vrajă

Figuri de stil

Fiecare figură, cu exemplul copiat din text și numărul versului în care stă.
  • epitetele (portretul menestrelului)versul 5

    Mult îndărătnic menestrel

    Menestrelul este trist și încăpățânat; epitetele îl fac un personaj al ramei, un cântăreț obosit care tot mai cântă. Tonul lui stins pregătește povestea tristă.

  • metafora și epitetul (numele regelui)versul 20

    Crai Crypto, inimă ascunsă

    Numele Crypto vine dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă «ascuns»; metafora inimii ascunse spune același lucru. Regele trăiește închis în lumea lui, a umbrei.

  • repetiția și rima interioarăversul 43

    Enigel, Enigel

    Numele repetat dă dialogului ritmul unui descântec: Crypto încearcă s-o vrăjească pe laponă. Rimele din interiorul versurilor întăresc farmecul incantației.

  • antiteza soare – umbrăversul 70

    Eu de umbră mult mă tem

    Enigel se teme de umbră, Crypto de soare. Antiteza este axa poeziei: umbra înseamnă somnul și viața vegetală, soarele cunoașterea și spiritul.

  • metafora sufletuluiversul 80

    sufletu-i fântână-n piept

    Sufletul omului este un izvor din care se hrănește cunoașterea. Metafora revine în morala finală: numai omul are un asemenea suflet.

  • comparațiaversul 91

    Zvârlit în sus, ca un inel

    Soarele urcat sus este ca un inel, obiectul nunții. Comparația leagă soarele de nunta ratată: inelul care ar fi trebuit să-i unească devine lumina care îl distruge pe Crypto.

  • metafora gândului otrăvitversul 112

    Pahar e gândul, cu otravă

    Pentru o ființă slabă, gândul, adică dorința de a cunoaște, devine otravă. Metafora cuprinde morala: fiecare ființă are limitele ei.

  • jocul de cuvinte și imaginea grotescăversul 117

    Cu Laurul-Balaurul

    Laurul, plantă otrăvitoare, primește prin rimă numele unui monstru din basme. Nunta lui Crypto cu plantele otrăvitoare este o parodie a nunții dorite.

Cum se citește poezia

Poezia este o baladă cultă, cu o ramă și o poveste în interiorul ei, dar sensul ei nu stă în întâmplare. Crypto și Enigel sunt simboluri ale celor două lumi. Crypto este viața vegetală, a umbrei, a somnului și a instinctului; Enigel este omul, care are suflet și caută lumina, adică spiritul și cunoașterea. Iubirea dintre ei este imposibilă pentru că fiecare aparține altei ordini a lumii.

Poemul vorbește despre cunoaștere și despre limitele ei. Enigel se îndreaptă spre soare pentru că poate: sufletul ei este un izvor. Crypto încearcă să iasă din lumea lui, dar nu este pregătit, nu este «copt», iar întâlnirea cu soarele îl distruge. Morala din versurile 107–112 o spune direct: ce pentru om este lumină, pentru o ființă mai slabă devine otravă.

Manualul coordonat de Eugen Negrici amintește că Barbu însuși, într-un interviu, a spus că a vrut să dea baladei un sens întors față de «Luceafărul» lui Eminescu, iar criticul Aurelian Goci o leagă și el de poemul lui Eminescu. Este tot o iubire între două ființe din lumi diferite, dar întoarsă. La Eminescu, ființa superioară, Hyperion, este bărbatul; la Barbu, bărbatul, Crypto, aparține lumii de jos și o dorește pe Enigel, ființa superioară. În ambele, fiecare rămâne până la urmă în lumea lui.

Tema, ideea poetică, motivele

Tema

Iubirea imposibilă dintre două ființe din lumi diferite și, prin ea, cunoașterea: fiecare ființă are drumul ei spre lumină sau spre umbră, iar trecerea în altă lume nu este dată oricui.

Viziunea despre lume

Lumea este ordonată pe trepte: viața vegetală, a umbrei și a somnului, și viața umană, a sufletului și a soarelui. Cine încearcă să sară peste ordinea lui, fără să fie pregătit, este pedepsit. Este o viziune filosofică, în care povestea de iubire ascunde o idee despre cunoaștere.

Motivele

Nunta (reală și ratată), menestrelul, soarele, umbra, somnul, fântâna (sufletul), roata, inelul, otrava, ciupercile și plantele otrăvitoare. Soarele și umbra sunt motivele centrale, între care se joacă destinul celor doi.

Antiteza

Toată poezia e construită pe opoziții: umed și uscat, umbră și soare, somn și veghe, carne și spirit, nunta împlinită din ramă și nunta ratată din poveste. Antiteza arată de ce cei doi nu se pot uni.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un tip mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026, deși e încă foarte căutată. Ce înveți pentru ea intră în reperul al doilea al subiectelor actuale: tema și două imagini sau idei poetice comentate.

Încadrare și context

Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbilian (1895–1961). «Riga Crypto și lapona Enigel» aparține etapei baladice a poeziei lui, alături de «După melci» și de ciclul «Isarlâk», și face parte din ciclul «Uvedenrode»; a fost apoi cuprinsă în volumul «Joc secund» (1930). A apărut întâi într-o revistă, la mijlocul anilor 1920: Wikipedia dă anul 1924, iar manualul Corint de clasa a XII-a (2014) o numără printre poeziile publicate între 1921 și 1925.

Pagina citește poezia după manualul de clasa a XII-a coordonat de Eugen Negrici (Niculescu, 2007), care o tipărește cu subtitlul «baladă», ramă de patru catrene și un asterisc înaintea poveștii. Manualul nu marchează nicio tăietură. Nu am găsit volumul din 1930 într-o copie digitală, dar traducerea maghiară a lui Szemlér Ferenc, tipărită în revista «Erdélyi Helikon» în 1936, are tot 121 de versuri, în aceeași ordine și cu aceleași strofe, doar că ultimele două sunt unite într-una. Unele surse redau versul 4 cu alte cuvinte decât manualul; în eseu, citează textul pe care l-ai studiat.

Semnificația titlului

Titlul numește cele două personaje și cele două lumi. Riga (rege) Crypto, al cărui nume înseamnă «ascuns», este regele ciupercilor, al lumii umbrei; lapona Enigel vine din nordul înghețat și caută soarele. Conjuncția «și» le pune alături, dar povestea arată că ele nu se pot uni. Manualul îi dă poeziei și subtitlul «baladă».

Glosar

Cuvinte vechi sau rare, așa cum le scrie textul, explicate cu vorbele noastre.
riga
regele (formă veche, populară)
crai
rege, împărat
menestrel
poet și muzicant care cânta versuri, adesea însoțindu-se de un instrument; cântăreț popular
cuscrul-mare
la nuntă, tatăl unuia dintre miri
laponă
femeie din Laponia, ținutul din nordul Europei, de la cercul polar
pădureți
plante care cresc sălbatic, în pădure, necultivate
bureți
ciuperci (cuvânt popular)
mânătarcă
ciupercă de pădure, hrib
ghioci
aici, flori de câmp (regional, albăstrele)
nărăvaș
încăpățânat, cu năravuri
adăsta
a aștepta, a sta pe loc (cuvânt vechi)
laurul
aici, plantă otrăvitoare cu miros neplăcut; cuvântul seamănă cu «balaur»
măsălarița
măselarița, plantă otrăvitoare din care se face un medicament puternic

Testează-te: Riga Crypto și lapona Enigel

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

Cine cântă povestea lui Crypto și a Enigelei?

Întrebarea 2. (0–1)

Ce lume reprezintă Crypto, regele ciupercilor?

Întrebarea 3. (0–1)

Ce se spune despre Enigel? Alege adevărat sau fals.
Vine din țările de gheață ale nordului.
Acceptă să rămână cu Crypto în umbră.
Se închină la soare, pe care îl caută.

Întrebarea 4. (0–1)

Ce se întâmplă cu Crypto la final?

Întrebarea 5. (0–1)

Ce figură de stil domină construcția poeziei?

Întrebarea 6. (0–1)

Ce se spune despre compoziția poeziei? Alege adevărat sau fals.
Are o ramă, nunta la care cântă menestrelul.
Dialogul celor doi are ritm de descântec.
Poezia nu are niciun personaj.

Întrebarea 7. (0–1)

Ce idee se ascunde în spatele poveștii de iubire?

Întrebarea 8. (0–1)

Ordonează momentele poeziei așa cum urmează în text.
1Soarele se oglindește în Crypto, care devine otrăvitor.
2Crypto îi cere Enigelei să rămână în umbră.
3Enigel adoarme în poiana lui Crypto.
4Nuntașul îi cere menestrelului să cânte.

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește poezia în subiect: o poți folosi când se cere un text poetic studiat aparținând lui Ion Barbu. Între 2021 și 2026, profilul uman a cerut un text poetic al lui Barbu la simulările din 2022, 2024 și 2026 și, ca alternativă la Nichita Stănescu, la sesiunea specială din 2023. Profilul real nu l-a numit pe Barbu în acești ani. Subiectul are trei repere: încadrarea într-o perioadă, un curent sau o orientare tematică, prin două trăsături; două imagini sau idei poetice relevante pentru temă; două elemente de compoziție și/sau de limbaj.

Pentru un eseu de cel puțin 400 de cuvinte, încadrează poezia în modernism (lirismul de măști, intelectualizarea, simbolul, amestecul genurilor: epic, dramatic, liric), comentează imaginea celor două lumi din portretele lui Crypto și Enigel și imaginea pedepsei, când soarele se oglindește în ciupercă, apoi analizează rama, antiteza, titlul sau prozodia.

Capcane: nu povesti toată balada, ci alege două imagini și explică-le sensul; nu reduce poezia la o poveste de dragoste, arată ideea despre cunoaștere; spune rolul ramei, nu doar că există.

Cel mai recent subiect · 2026, simulare · profil umanist

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic; – analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice în care se încadrează textul0–2 p
  • Numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului sau ale orientării precizate (câte 1 punct)0–2 p
  • Evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului (câte 1 punct)0–2 p
  • Precizarea temei textului0–2 p
  • Comentarea primei secvențe relevante pentru tema textului (episod, scenă, imagine sau idee poetică)0–2 p
  • Comentarea celei de-a doua secvențe relevante pentru tema textului0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Particularități ale textului studiat · 4

  1. 2026, simulare · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu.

    Scrie eseul în acest test
  2. 2024, simulare · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu.

    Scrie eseul în acest test
  3. 2023, specială · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu sau lui Nichita Stănescu.

    Scrie eseul în acest test
  4. 2022, simulare · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Verifică-te

Întrebări despre operă, cu răspunsul și explicația: alege, apoi verifică-te.
  1. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 1. (0–3)

    Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată sau falsă.
    „Riga Crypto și lapona Enigel” de Ion Barbu este o baladă cultă, cântată de un menestrel la o nuntă.
    Riga Crypto, regele-ciupercă, aparține lumii soarelui și a luminii.
    Lapona Enigel caută soarele, simbol al luminii și al cunoașterii.

    Ce este adevărat despre «Riga Crypto și lapona Enigel»: o baladă cultă cântată de un menestrel la o nuntă, Crypto în lumea umbrei, Enigel în căutarea soarelui.

  2. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 2. (0–2)

    Alege cele două poezii care sunt arte poetice, adică exprimă concepția autorului despre poezie.

    Alege cel mult 2

    De ce «Riga Crypto și lapona Enigel» nu este o artă poetică, spre deosebire de «Testament» și «Eu nu strivesc corola de minuni a lumii».

Despre autor

Ion Barbu, pe numele adevărat Dan Barbilian, s-a născut în 1895 la Câmpulung și a murit în 1961. A fost un matematician important. A publicat placheta «După melci» (1921) și volumul «Joc secund» (1930). Programa de bacalaureat îl numără printre autorii canonici.

Între 2021 și 2026, subiectul al III-lea a cerut de patru ori, la profilul uman, un text poetic aparținând lui Barbu; poți alege «Riga Crypto și lapona Enigel», «Joc secund» sau altă poezie a lui studiată la clasă.

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu povesti toată balada în eseu. Subiectul cere imagini și idei poetice comentate, nu rezumatul.
  • Nu scrie că poezia e doar o poveste de dragoste. Iubirea dintre Crypto și Enigel ascunde o idee despre cunoaștere și despre ordinea lumii.
  • Nu încurca personajele: Crypto este regele ciupercilor, al umbrei; Enigel, lapona, vine din nord și caută soarele.
  • Nu uita rama. Povestea este cântată de un menestrel la o nuntă; rama face din poezie o baladă și opune nunta împlinită celei ratate.
  • Nu scrie că subiectul CNCE a cerut «Riga Crypto și lapona Enigel». Subiectul cere un text poetic al lui Barbu, iar tu alegi poezia și o numești în eseu.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Care este tema poeziei «Riga Crypto și lapona Enigel»?+

    R.:Tema este iubirea imposibilă dintre două ființe din lumi diferite și, prin ea, cunoașterea. Crypto, regele ciupercilor, trăiește în umbră; Enigel, lapona, caută soarele. Ea îl refuză, iar el, ars de soare, devine ciupercă otrăvitoare: fiecare ființă are limitele ei.

  2. 2.Ce simbolizează Crypto și Enigel?+

    R.:Crypto, al cărui nume înseamnă «ascuns», simbolizează viața vegetală, a umbrei, a somnului și a instinctului. Enigel simbolizează omul, care are suflet și se îndreaptă spre soare, adică spre spirit și cunoaștere. Antiteza dintre ei, umbră și soare, face unirea lor imposibilă.

  3. 3.Ce este rama poeziei?+

    R.:Primele patru strofe arată o nuntă la sfârșitul căreia un nuntaș îi cere menestrelului să cânte povestea lui Crypto și a Enigelei. Rama face din poezie o baladă și opune nunta împlinită, cea reală, nunții ratate din poveste și nunții grotești de la final.

  4. 4.De ce e comparată poezia cu «Luceafărul»?+

    R.:Pentru că Barbu însuși, într-un interviu amintit de manualul coordonat de Eugen Negrici, a vorbit despre un sens întors al «Luceafărului». Este tot o poveste de iubire între două ființe din lumi diferite, care nu se pot uni. Rolurile sunt însă întoarse: la Eminescu, bărbatul, Hyperion, este ființa superioară; la Barbu, bărbatul, Crypto, aparține lumii de jos și o dorește pe Enigel, ființa superioară.

  5. 5.Ce figuri de stil apar în poezie?+

    R.:Repetiția numelui Enigel și rima interioară din dialog, care dau ritm de descântec; antiteza soare – umbră; metafora sufletului ca fântână în piept; comparația soarelui cu un inel; metafora gândului ca pahar cu otravă; jocul de cuvinte Laurul-Balaurul. În eseu, numește figura și spune rolul ei.

  6. 6.Pot scrie despre această poezie la eseul de bacalaureat?+

    R.:Da, când subiectul cere un text poetic studiat aparținând lui Ion Barbu. Poezia este lungă, așa că alege două imagini, de exemplu cele două lumi și pedeapsa lui Crypto, și două elemente de compoziție sau de limbaj. Numește poezia și autorul de la început și scrie cel puțin 400 de cuvinte.

Ortografia citatelor

Nicio ediție liberă de drepturi a acestei opere nu e tipărită cu ortografia de azi. Am transcris textul literă cu literă după ediția numită și l-am trecut în ortografia de azi prin regulile de mai jos, aplicate la fel textului și fiecărui citat, ca să poată fi verificat după tipar.

Textul: Eugen Negrici (coord.), Octavian Soviany, Dorica Boltașu, Mimi Gramnea, Ana-Maria Chemencedji, Mioara Colțea, «Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a», Niculescu ABC, București, 2007 (aprobat de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului în 2007), pp. 54–55, pe manuale.edu.ro (ortografia de azi)

RegulaExemplu
ş, ţ (cu sedilă) → ș, ț (cu virgulă): aceeași literă, în altă codificareşi ţară → și țară

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.