Kleksa

text poetic

«Testament» de Tudor Arghezi — comentariu, tema, figuri de stil (bacalaureat)

Un tată îi spune fiului că nu-i lasă nicio avere, ci o carte: munca și durerea strămoșilor, prefăcute în poezie. «Testament» deschide drumul poeziei lui Tudor Arghezi: apare în primul lui volum de versuri, «Cuvinte potrivite» (1927), și este cea mai cunoscută artă poetică a lui. Poezia este protejată prin drept de autor, așa că aici nu o tipărim: o citim după numerele celor 51 de versuri, cu câteva cuvinte citate. Găsești lectura pe secvențe, figurile de stil, tema, încadrarea și subiectele de bac la care o poți folosi.

Autor
Tudor Arghezi (1880-1967)
Publicare
în volumul de debut «Cuvinte potrivite», București, Fundația Culturală «Principele Carol», 1927
Specia
poezie lirică; artă poetică
Curent / perioadă
modernism; perioada interbelică
  • La bacalaureat: profil real și umanistautor canonic al programei · Tipul de text din programă: text poetic
  • Drepturi: protejat de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2037

Pe scurt

începe de aici

Poetul i se adresează unui fiu și îi spune că după moarte nu-i va lăsa bunuri, ci doar un nume adunat într-o carte. Cartea este o treaptă pe care fiul trebuie să urce și primul document al unui neam de robi și de țărani, ale căror oseminte poetul le poartă în el.

Apoi poetul arată cum a făcut această carte: a prefăcut unealta țăranului în unealta scriitorului, graiul simplu în cuvinte potrivite, ocara, veninul și urâtul în frumusețe, durerea în muzică și biciul în judecată. În final, cartea unește inspirația cu meșteșugul și poartă, ascunsă, mânia strămoșilor.

Textul poeziei

Poezia este protejată de dreptul de autor, așa că nu o reproducem aici: citește-o în manual sau în volum, înainte de lectura de mai jos. Are 51 de versuri; numerele de la lectura pe secvențe și de la figurile de stil le numără de la primul vers (fără titlu), ca să le găsești în carte.

Numerotarea versurilor urmează ediția: «Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a», Eugen Simion (coord.), Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache, București, Corint Educațional, 2014, p. 10 (manual aprobat prin O.MEdCT nr. 1783/2 din 16.08.2007; publicat de Ministerul Educației pe manuale.edu.ro)

Eul liric și situația

Eul liric este un poet care își face testamentul. El i se adresează direct unui fiu, la persoana a II-a, încă din primul vers: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte”. Fiul poate fi înțeles ca fiul lui, dar și ca cititorul de mai târziu, care primește opera ca moștenire.

Poezia este deci un monolog adresat. Tatăl explică ce lasă în urmă, de unde vine moștenirea lui și cum a lucrat la ea. Tonul este grav și solemn, ca al unui om care vorbește despre lucruri hotărâte, nu despre o întâmplare.

Lectura pe secvențe

vers cu vers
  1. versurile 1–8

    Moștenirea: o carte, nu bunuri

    Primele două versuri anunță tema testamentului: tatăl nu lasă averi, ci „Decât un nume adunat pe-o carte”. Moștenirea este spirituală, opera poetului și numele lui.

    Versurile 3–7 așază cartea în istorie. Ea stă într-o seară răzvrătită care vine de la strămoși până la fiu, prin râpi și gropi urcate greu de bătrâni și pe care acum fiul trebuie să le urce. Ultimul vers al secvenței dă metafora-cheie: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă”, un pas mai sus pe drumul pe care fiul trebuie să urce.

  2. versurile 9–12

    Cartea, documentul strămoșilor

    Tatăl îi cere fiului să-și pună cartea la căpătâi, cu credință, ca pe un lucru sfânt. Cartea este „hrisovul vostru cel dintâi”: primul act scris al unui neam care până atunci nu avusese unul.

    Hrisovul este al robilor și al țăranilor în sarici, ale căror oseminte s-au vărsat în poet. Strămoșii trăiesc în el, iar cartea lui este scrisă și în numele lor.

  3. versurile 13–22

    Din unealta țăranului, unealta poetului

    Secvența arată cum s-a făcut trecerea de la munca pământului la scris: „Sapa-n condei și brazda-n călimară”. Strămoșii au adunat, în sute de ani de muncă cu boii, sudoarea din care poetul își face acum opera.

    Din graiul simplu al țăranilor, cu care își îndemnau vitele, poetul a scos cuvinte potrivite, care vor fi leagăne pentru urmași. Cuvintele frământate îndelung au devenit versuri și imagini. Ultimul vers al secvenței, „Făcui din zdrențe muguri și coroane”, rezumă transformarea: din ce era sărac și umil, poezia face frumusețe și glorie.

  4. versurile 23–30

    Ocara, veninul și cenușa prefăcute în artă

    Poetul continuă lista transformărilor: „Veninul strâns l-am preschimbat în miere”, fără să-i piardă puterea; ocara a devenit, după nevoie, când ademenire, când înjurătură.

    Apoi poetul a luat cenușa strămoșilor, păstrată în vatră, și a făcut din ea un Dumnezeu de piatră, un hotar înalt între două lumi, care veghează asupra datoriei fiului. Amintirea strămoșilor devine un lucru sfânt și durabil, o lege pentru cei care vin.

  5. versurile 31–43

    Durerea și urâtul devin frumusețe și judecată

    Durerea surdă a neamului a fost strânsă pe o singură vioară, iar stăpânul care o ascultă joacă „ca un țap înjunghiat”: arta îi întoarce asupritorului suferința.

    Urmează versurile cele mai citate ale esteticii urâtului: „Din bube, mucegaiuri și noroi” poetul a făcut să apară „frumuseți și prețuri noi”. Biciul răbdat de strămoși se întoarce prin cuvinte și pedepsește încet. Poezia este îndreptățirea unei ramuri obscure, a neamului ieșit la lumină, care dă în vârf rodul durerii de veacuri, oricât de urât ar părea acest rod.

  6. versurile 44–51

    Inspirația și meșteșugul; mânia ascunsă

    Domnița întinsă leneș pe canapea suferă în carte; o poți citi ca pe cititoarea răsfățată, din lumea stăpânilor, pe care cartea o tulbură. Apoi poetul definește creația: „Slova de foc și slova făurită” se unesc în carte, ca fierul cald în clește. Inspirația și munca meșteșugarului nu se despart.

    Ultimele versuri răstoarnă raportul dintre stăpân și rob: „Robul a scris-o, Domnul o citește”, fără să știe că în adâncul ei zace mânia strămoșilor. Finalul poate fi citit ca o răzbunare tăcută a celor umiliți. Manualul coordonat de Eugen Simion citește altfel: Domnul primește cartea ca pe o ofrandă.

Prozodie și compoziție

Strofele
cinci strofe inegale ca lungime, de 8, 4, 18, 13 și 8 versuri; în manualul Corint poezia e așezată pe două coloane, dar strofa a treia continuă după versul 22 în coloana a doua
Măsura
cele mai multe versuri au între 9 și 12 silabe (versurile 1 și 2 au câte 11, versul 13 are 12 în manualul Corint, care scrie «acuma», și 11 în edițiile care scriu «acum», versurile 8 și 51 au câte 9), dar există și versuri mult mai scurte, ca versul 5, de 6 silabe
Rima
împerecheată: versurile rimează câte două, de la perechea 1–2 până la perechea 35–36; versul 37 rămâne singur, fără rimă, iar de la versul 38 perechile reîncep (38–39, 40–41 și așa mai departe, până la 50–51)
Ritmul
iambic în cele mai multe versuri; rima regulată și ritmul dau poeziei un ton solemn, de text rostit
Adresarea
persoana a II-a: tatăl i se adresează fiului, cu vocativul din versul 8 și cu verbe la imperativ, ca în versul 9

Figuri de stil

Fiecare figură, cu exemplul copiat din text și numărul versului în care stă.

  • metafora cărțiiversul 2

    Decât un nume adunat pe-o carte

    Moștenirea poetului este opera, nu averea. Cartea adună numele și munca lui și devine centrul poeziei: toate versurile care urmează spun ce este această carte.

  • metafora și vocativulversul 8

    Cartea mea-i, fiule, o treaptă

    Cartea este un pas pe drumul spre cunoaștere și spre mai sus. Vocativul îl implică direct pe fiu, adică pe cititor, care trebuie să urce acest drum.

  • metaforaversul 10

    hrisovul vostru cel dintâi

    Hrisovul era un act domnesc scris. Cartea devine primul document al unui neam de robi și de țărani, care până atunci nu avuseseră un text al lor.

  • metafora (paralelismul)versul 14

    Sapa-n condei și brazda-n călimară

    Uneltele muncii câmpului devin uneltele scrisului. Paralelismul celor două perechi arată că poezia continuă munca strămoșilor, pe alt teren.

  • antitezaversul 22

    Făcui din zdrențe muguri și coroane

    Ce era sărac și umil devine viață nouă și glorie. Antiteza dintre zdrențe și coroane rezumă rolul poeziei: transfigurarea, schimbarea urâtului în frumos.

  • metaforaversul 23

    Veninul strâns l-am preschimbat în miere

    Suferința și ura adunate de strămoși devin dulceața poeziei, fără să-și piardă forța. Este una dintre transformările prin care poetul își definește arta.

  • comparațiaversul 34

    ca un țap înjunghiat

    Stăpânul care ascultă vioara durerii joacă grotesc, ca un animal sacrificat. Comparația întoarce suferința robilor asupra asupritorului.

  • enumerația (estetica urâtului)versul 35

    Din bube, mucegaiuri și noroi

    Cuvintele socotite nepoetice intră în poezie. Din aceste lucruri urâte poetul face frumuseți și valori noi: este programul esteticii urâtului.

  • metafora dublăversul 46

    Slova de foc și slova făurită

    Slova de foc este inspirația, slova făurită este munca meșteșugarului. Unirea lor în carte arată că poezia cere și har, și meșteșug.

  • antitezaversul 49

    Robul a scris-o, Domnul o citește

    Raportul dintre stăpân și rob se răstoarnă: robul creează, stăpânul doar citește. Antiteza arată că poezia este puterea celor umiliți.

Cum se citește poezia

Poezia este o artă poetică: poetul spune ce este opera lui, din ce s-a născut și ce rol are. Forma este a unui testament, adresat unui fiu care poate fi și cititorul. Moștenirea nu este averea, ci cartea, iar cartea este o treaptă spre cunoaștere.

Opera nu este doar a poetului. Ea poartă munca, suferința și graiul strămoșilor, robi și țărani. Poetul se vede pe sine ca pe cel care dă glas acestor generații: le transformă sudoarea, graiul și durerea în poezie. Trecerea de la sapă la condei arată că scrisul continuă munca lor.

Ideea centrală este transfigurarea: zdrențele devin muguri și coroane, veninul devine miere, iar bubele, mucegaiurile și noroiul devin frumuseți. Aici se află estetica urâtului. Poezia lui Arghezi admite orice cuvânt, chiar cel socotit urât, dacă îl poate face expresiv.

Finalul definește creația ca unire a inspirației cu meșteșugul și dă poeziei o forță socială. Robul scrie, stăpânul citește, iar în carte zace mânia strămoșilor. Poezia este și o răzbunare și o judecată, nu doar un obiect frumos.

Tema, ideea poetică, motivele

Tema

Creația poetică. Poezia este o artă poetică: arată ce este opera poetului, cartea, de unde vine, din munca și suferința strămoșilor, și ce devine, o moștenire pentru urmași.

Viziunea despre lume

Poetul este urmașul unui neam de robi și de țărani și le dă glas. Poezia transformă suferința în frumusețe și o întoarce, ca judecată, asupra celor care i-au asuprit.

Motivele

Cartea, treapta, hrisovul, strămoșii, sapa și condeiul, vioara, slova. Motivul cărții leagă toate secvențele: cartea este pe rând moștenire, document al strămoșilor, rod al muncii și judecată.

Estetica urâtului

Arghezi aduce în poezie cuvinte socotite nepoetice, ca bube, mucegaiuri sau noroi, și face din ele valori noi. Ideea că urâtul poate deveni artă este una dintre trăsăturile modernismului lui.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un tip mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026. Ce înveți pentru ea intră în reperul al doilea al subiectelor actuale: tema și două imagini sau idei poetice comentate.

Încadrare și context

«Testament» a apărut în 1927 în «Cuvinte potrivite», primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi, publicat la București de Fundația Culturală «Principele Carol». Arghezi publica poezii prin reviste de peste trei decenii, dar abia acum își strângea versurile într-o carte.

Pentru bacalaureat, poezia este un exemplu de modernism interbelic: estetica urâtului, limbajul nou, metafora care sugerează. Ea face pereche cu «Flori de mucigai», cealaltă poezie a lui Arghezi din programă, care este tot o artă poetică.

Numerele versurilor de pe această pagină urmează manualul de clasa a XII-a coordonat de Eugen Simion (Corint, 2014), publicat de minister pe manuale.edu.ro. Dacă manualul tău are altă punctuație sau altă împărțire în strofe, citează în eseu textul pe care l-ai studiat.

Semnificația titlului

Titlul numește actul prin care cineva își lasă bunurile urmașilor. Aici moștenirea nu este averea, ci opera: cartea. Cuvântul «testament» are și un sens religios, de carte sfântă, iar poetul îi cere fiului să-și pună cartea la căpătâi, cu credință.

Glosar

Cuvinte vechi sau rare, așa cum le scrie textul, explicate cu vorbele noastre.
căpătâi
partea patului unde stă capul; a pune ceva la căpătâi înseamnă a-l păstra ca pe un lucru de preț
hrisovul
act scris, dat de domnitor, prin care se întăreau drepturi; aici, primul document al unui neam
saricile
mantale țărănești groase, din lână sau blană de oaie
plăvani
boi cu părul alb-cenușiu, folosiți la munca câmpului
ivit
a scoate la iveală, a face să apară
ușure
formă veche pentru «ușor»
iscat-am
am făcut să apară, am creat
odrasla
urmașul, copilul; aici, rodul viu al unei fapte
slova
litera, scrisul; aici, poezia
făurită
lucrată de mână, ca de un fierar; făcută cu meșteșug

Testează-te: Testament

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

Ce îi lasă poetul fiului drept moștenire?

Întrebarea 2. (0–1)

Cum poate fi înțeles fiul căruia i se adresează poetul?

Întrebarea 3. (0–1)

Ce exprimă trecerea de la sapă la condei și de la brazdă la călimară?

Întrebarea 4. (0–1)

Ce spune poetul despre felul în care și-a făcut opera? Alege adevărat sau fals.
A făcut din graiul țăranilor cuvinte potrivite.
A prefăcut veninul în miere, fără să-i piardă puterea.
A evitat orice cuvânt urât sau aspru.

Întrebarea 5. (0–1)

Ce reprezintă cele două slove din finalul poeziei?

Întrebarea 6. (0–1)

Ce sens are antiteza dintre robul care scrie și Domnul care citește?

Întrebarea 7. (0–1)

Ce se spune despre forma și locul poeziei? Alege adevărat sau fals.
Versurile rimează două câte două.
Poezia este scrisă în vers liber, fără rimă.
Poezia face parte din volumul «Cuvinte potrivite», din 1927.

Întrebarea 8. (0–1)

Ordonează momentele poeziei așa cum urmează în text.
1Inspirația și meșteșugul se unesc în carte.
2Uneltele țăranului devin uneltele scrisului.
3Cartea este numită primul document al robilor.
4Poetul îi spune fiului că îi lasă o carte, nu bunuri.

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

sau rezolvă gratuit un subiect întreg

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește poezia în subiect: o poți folosi când se cere un text poetic studiat aparținând lui Tudor Arghezi, la profilul real sau la cel umanist. Subiectul de tip «particularități ale unui text poetic» are trei repere: încadrarea într-o perioadă, un curent sau o orientare tematică, prin două trăsături; două imagini sau idei poetice relevante pentru temă; două elemente de compoziție și/sau de limbaj.

Pentru un eseu de cel puțin 400 de cuvinte, încadrează poezia în modernism (estetica urâtului, limbajul nou, metafora), comentează imaginea cărții ca treaptă și hrisov și imaginea transformării urâtului în frumos, apoi analizează titlul, adresarea către fiu, antiteza sau metafora slovei din final.

Capcane: nu reduce poezia la o povestire despre tată și fiu, pentru că este o artă poetică; nu înșira figuri fără rolul lor; nu cita poezia pe bucăți lungi, ci comentează imaginile cu propriile cuvinte.

Cel mai recent subiect · 2026, iunie · profil umanist

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic; – analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice în care se încadrează textul0–2 p
  • Numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului sau ale orientării precizate (câte 1 punct)0–2 p
  • Evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului (câte 1 punct)0–2 p
  • Precizarea temei textului0–2 p
  • Comentarea primei secvențe relevante pentru tema textului (episod, scenă, imagine sau idee poetică)0–2 p
  • Comentarea celei de-a doua secvențe relevante pentru tema textului0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil real

Particularități ale textului studiat · 1

  1. 2022, simulare · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi.

    Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Particularități ale textului studiat · 3

  1. 2026, iunie · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi.

    Scrie eseul gratuit

  2. 2024, august · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi sau lui Nichita Stănescu.

    Scrie eseul în acest test

  3. 2023, august, rezervă · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Verifică-te

Întrebări despre operă, cu răspunsul și explicația: alege, apoi verifică-te.

  1. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 1. (0–1)

    Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Cui i se adresează eul liric în poezia „Testament” de Tudor Arghezi?

    cui i se adresează eul liric: unui fiu, adică urmașilor și cititorilor săi

  2. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 2. (0–1)

    În „Testament”, Tudor Arghezi arată că frumusețea poate fi creată și din cuvinte care numesc urâtul, suferința și mizeria. Cum se numește această concepție artistică? Notă: scrie doar termenul cerut.

    numele concepției după care frumusețea se poate crea și din cuvinte care numesc urâtul

  3. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 3. (0–2)

    Alege cele două poezii care sunt arte poetice, adică exprimă concepția autorului despre poezie.

    Alege cel mult 2

    recunoașterea poeziei «Testament» ca artă poetică, alături de altă poezie din programă

  4. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 4. (0–2)

    Așază poeziile în ordinea apariției lor, de la cea mai veche la cea mai nouă.
    1a„Testament” de Tudor Arghezi
    2b„Luceafărul” de Mihai Eminescu
    3c„Leoaică tânără, iubirea” de Nichita Stănescu
    4d„Plumb” de G. Bacovia

    locul poeziei din 1927 în ordinea apariției mai multor poezii studiate la bacalaureat

Despre autor

Tudor Arghezi (1880–1967) a publicat poezii în reviste încă din tinerețe, dar prima lui carte de versuri, «Cuvinte potrivite», a apărut abia în 1927; în ea se află și «Testament». A urmat, în 1931, «Flori de mucigai». Programa de bacalaureat îl numără printre autorii canonici.

Arghezi a fost și un gazetar foarte activ, autor de pamflete și de tablete. În poezie, a lărgit mult vocabularul poetic românesc, aducând în versuri cuvinte vechi, populare și chiar urâte.

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu scrie că poezia este doar o scrisoare a unui tată către fiul lui. Fiul este și cititorul, iar poezia este o artă poetică despre rostul operei.
  • Nu spune că poetul disprețuiește urâtul. El îl folosește: din bube, mucegaiuri și noroi face frumuseți noi; aceasta este estetica urâtului.
  • Nu confunda cele două slove din final. Slova de foc este inspirația, slova făurită este meșteșugul; poezia le unește pe amândouă.
  • Nu spune că poezia este în vers liber. Versurile rimează două câte două și au în cea mai mare parte între 9 și 12 silabe.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Care este tema poeziei «Testament»?+

    R.:Tema este creația poetică: poezia este o artă poetică. Poetul îi lasă fiului, adică și cititorului, o carte în loc de avere și arată că opera lui s-a născut din munca, graiul și durerea strămoșilor, transformate în poezie. De aceea, cartea este pentru el o treaptă spre cunoaștere.

  2. 2.Ce înseamnă titlul «Testament»?+

    R.:Testamentul este actul prin care cineva își lasă bunurile urmașilor. Aici moștenirea este opera poetului, cartea. Cuvântul are și sensul de text sfânt, de aceea poetul îi cere fiului să-și pună cartea la căpătâi, cu credință, așa cum ar păstra o carte sfântă.

  3. 3.Cine este fiul căruia i se adresează poetul?+

    R.:Fiul poate fi citit ca fiul poetului, dar și ca orice cititor de mai târziu, care primește opera ca moștenire. Adresarea directă dă poeziei forma unui testament și îl implică pe cititor în urcarea treptei pe care o reprezintă cartea.

  4. 4.Ce este estetica urâtului în «Testament»?+

    R.:Este ideea că și lucrurile urâte pot deveni artă. Poetul spune că din bube, mucegaiuri și noroi a făcut frumuseți și valori noi. Cuvintele socotite nepoetice intră în poezie și primesc expresivitate. Ideea apare și în «Flori de mucigai» și ține de modernismul lui Arghezi.

  5. 5.Ce înseamnă slova de foc și slova făurită din final?+

    R.:Sunt două metafore pentru creație. Slova de foc este inspirația, darul poetului; slova făurită este munca, meșteșugul cu care versul e lucrat ca fierul în clește. Unirea lor în carte, ca a fierului cald strâns în clește, arată că poezia cere și har, și trudă.

  6. 6.Cum fac comentariul poeziei?+

    R.:Urmează secvențele: moștenirea cărții (versurile 1–8), cartea ca hrisov al strămoșilor (9–12), transformarea uneltelor și a graiului (13–22), a veninului și a cenușii (23–30), a durerii și a urâtului (31–43) și finalul despre slovă (44–51). Pentru fiecare, spune ideea și figura care o exprimă.

Opere înrudite

Toate operele pentru bacalaureat

Ortografia citatelor

Nicio ediție liberă de drepturi a acestei opere nu e tipărită cu ortografia de azi. Am transcris textul literă cu literă după ediția numită și l-am trecut în ortografia de azi prin regulile de mai jos, aplicate la fel textului și fiecărui citat, ca să poată fi verificat după tipar.

Textul: «Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a», Eugen Simion (coord.), Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache, București, Corint Educațional, 2014, p. 10 (manual aprobat prin O.MEdCT nr. 1783/2 din 16.08.2007; publicat de Ministerul Educației pe manuale.edu.ro) (ortografia de azi)

RegulaExemplu
ş, ţ (cu sedilă) → ș, ț (cu virgulă): aceeași literă, în altă codificareşi ţară → și țară

Surse

Pagina aceasta e scrisă de noi, nu de CNCE. Stare la 25 octombrie 2026.

25 octombrie 2026

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.