Kleksa

dramă

«Jocul ielelor» de Camil Petrescu — rezumat, personaje, eseu (bacalaureat)

Gelu Ruscanu, directorul ziarului socialist «Dreptatea socială», are în mână o scrisoare care îl acuză de crimă pe noul ministru al Justiției. Vrea să o publice, în numele unei dreptăți absolute, dar toți cei din jur îi cer să renunțe, iar adevărul despre propriul tată îi spulberă ultimele certitudini. Aici găsești drama povestită pe momentele ei principale, personajele cu statutul și trăsăturile lor, relațiile dintre ele, încadrarea în drama de idei și subiectele de bacalaureat de la profilul umanist la care poți scrie despre ea. Piesa este protejată de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2027, așa că pagina nu citează din ea: citește-o întreagă.

Autor
Camil Petrescu (1894-1957)
Când a fost creată
prima versiune în mai 1916; refăcută apoi în mai multe variante, până la tipărire
Publicare
tipărită în 1946, în ediția «Teatru» (1946–1947); pusă în scenă abia după moartea autorului, la mijlocul anilor 1960
Specia
dramă (dramă de idei), în trei acte și douăsprezece tablouri
Curent / perioadă
teatrul modern de idei: «dramă absolută», în termenii lui Camil Petrescu
  • La bacalaureat: doar profil umanist (și pedagogic)autor canonic al programei · Tipul de text din programă: dramă
  • Drepturi: în domeniul public de la 1 ianuarie 2028

Pe scurt

începe de aici

Gelu Ruscanu conduce ziarul socialist «Dreptatea socială». De ani de zile păstrează o scrisoare primită de la fosta lui iubită, Maria, azi soția lui Șerban Saru-Sinești. În ea, Maria povestea moartea suspectă a unei bătrâne bogate, de pe urma căreia soțul ei se îmbogățise. Când Sinești ajunge ministru al Justiției, Gelu pornește împotriva lui o campanie de presă și vrea să publice scrisoarea.

Din toate părțile vin presiuni. Tovarășii de partid, între care Praida, pun cauza mai presus de o dreptate abstractă. Mătușa lui, Irena, care l-a crescut, îi cere un compromis în numele familiei, iar Gelu află că familia are o datorie de onoare față de Sinești, care îl ajutase odinioară pe tatăl lui, Grigore Ruscanu, ajuns la datorii de joc și la delapidare. În confruntarea dintre cei doi, Sinești îi arată că scrisoarea unei femei instabile nu ar dovedi nimic în fața legii și îi dezvăluie adevărul despre moartea tatălui: Grigore Ruscanu, pe care fiul îl credea mort într-un accident de vânătoare, se sinucisese.

Silit de tovarășii lui, Gelu renunță la publicare, iar în schimb un militant închis, Petre Boruga, urmează să fie eliberat. Maria încearcă să-l convingă să o ia de la capăt împreună cu ea, dar Gelu, rămas fără certitudinile lui, se sinucide, repetând gestul tatălui. Ultima replică a piesei îi aparține lui Praida, care vede în Gelu un intelectual incapabil să accepte lumea așa cum este.

Rezumat pe capitole

capitol cu capitol

«Dreptatea socială» și scrisoarea Mariei

Gelu Ruscanu provine dintr-o familie înstărită, dar s-a apropiat de mișcarea socialistă și conduce ziarul de stânga «Dreptatea socială». Pentru el, gazeta este o cale spre o dreptate care să nu cunoască excepții.

De câțiva ani, Gelu are în păstrare o scrisoare de la Maria, femeia pe care a iubit-o. Scrisoarea fusese trimisă pe vremea legăturii lor, iar în ea Maria povestea împrejurările suspecte în care murise o bătrână bogată, Manitti, de pe urma căreia se îmbogățise soțul Mariei, Șerban Saru-Sinești.

Ani la rând, Gelu nu a făcut nimic cu scrisoarea. Acum însă Sinești a ajuns ministru al Justiției. Pentru Gelu, faptul că un om bănuit de crimă conduce justiția este o contradicție de nesuportat. Ziarul pornește o campanie de presă împotriva ministrului, iar Gelu se pregătește să publice scrisoarea.

Cauza și excepțiile: partidul, Boruga și cazurile din redacție

Hotărârea lui Gelu nu este a partidului. Tovarășii lui, între care Praida, judecă altfel: pentru ei, dreptatea trebuie să slujească o cauză, nu să stea deasupra ei. Praida îi cere să nu publice scrisoarea.

În joc este și soarta unui om. Petre Boruga, un militant al mișcării socialiste, se află în închisoare. Ministrul lasă să se înțeleagă că Boruga ar putea fi eliberat dacă ziarul încetează campania. Gelu trebuie să aleagă între demascarea lui Sinești și salvarea unui om.

Și în redacție apar, una după alta, cazuri mărunte care îi pun principiul la încercare: un poet care a delapidat o sumă de bani, un om sărac care ia florile de pe mormintele unui cimitir. Gelu nu vrea să facă nicio excepție: pentru el, fiecare caz iertat ar fi o fisură în dreptatea absolută în care crede.

Gelu și Maria: iubirea din trecut

Maria Sinești, soția ministrului, a fost iubita lui Gelu. Legătura lor s-a rupt: Gelu a părăsit-o fără nicio explicație, iar Maria l-a înșelat. Gelu nu a putut accepta partea ei nestatornică, contradictorie, pentru că, pentru el, iubirea, ca și dreptatea, are valoare doar dacă este absolută și veșnică.

Măritată cu un om pe care nu-l iubește, Maria îl iubește încă pe Gelu. Scrisoarea pe care i-a trimis-o odinioară a devenit acum arma lui împotriva soțului ei. Maria îl roagă să renunțe, dar rugămințile ei nu îl clintesc.

Mătușa Irena și datoria familiei

Irena, mătușa care l-a crescut pe Gelu, încearcă și ea să-l oprească. Nu vorbește în numele partidului, ci al familiei: îi amintește de tatăl lui, Grigore Ruscanu, și îi cere un compromis.

Din această întâlnire, Gelu află ceva ce nu știa: familia Ruscanu are o datorie de onoare față de Sinești. Datoria vine din trecut: Grigore Ruscanu delapidase o sumă importantă de bani, ajuns la datorii de joc, iar Sinești acoperise lipsa. Imaginea tatălui, pe care fiul și-o făcuse model, începe să se clatine.

Confruntarea cu Șerban Saru-Sinești

Scena centrală a piesei este confruntarea directă dintre Gelu și ministru. Sinești este un adversar pe măsură: inteligent, lucid și abil, el ajunge din acuzat acuzator. Îi spune lui Gelu că scrisoarea unei femei instabile, pe care el o socotește bolnavă de nervi, nu ar fi luată drept probă de nicio instanță și că justiția are nevoie de dovezi.

Între cei doi stă umbra unui om pe care amândoi l-au admirat: Grigore Ruscanu. Sinești fusese odinioară colaboratorul lui apropiat. Tatăl lui Gelu, un om de o inteligență strălucită, ajunsese la datorii de joc și la o pasiune pentru o actriță mediocră, iar ca să scape de datorii îi ceruse lui Sinești, printr-o scrisoare, să ia banii. Sinești păstrează încă scrisoarea.

Gelu crezuse toată viața că tatăl lui murise într-un accident de vânătoare. Acum află că Grigore Ruscanu se sinucisese. Se prăbușește încă un idol. Totuși, Gelu vede în moartea aleasă de tată și un semn de superioritate morală: tatăl a ales să moară.

Renunțarea și sinuciderea

În cele din urmă, Gelu este silit de tovarășii lui să renunțe la publicarea scrisorii, iar eliberarea lui Petre Boruga devine prețul tăcerii. Pentru criticul Nicolae Manolescu, câștigă aici cei care fac târgul, omul partidului și ministrul, iar Gelu pierde.

Maria încearcă și ea să-l convingă să lase totul și să o ia de la capăt împreună cu ea. Gelu nu mai poate. Rămas fără certitudinile pe care și-a clădit viața, ajunge să se întrebe dacă mai merită să trăiești într-o lume în care nimic nu este desăvârșit. Se sinucide, repetând gestul tatălui. Criticii văd în această moarte nu o capitulare în fața societății, ci un ultim act lucid al conștiinței.

Ultima replică a piesei îi aparține lui Praida. El îl judecă pe Gelu ca pe un intelectual distrus de propriul orgoliu, care nu a putut accepta lumea așa cum este.

Planul acțiunii

  1. 1.Gelu Ruscanu conduce ziarul socialist «Dreptatea socială».
  2. 2.De ani de zile, Gelu păstrează o scrisoare a fostei lui iubite, Maria.
  3. 3.În scrisoare, Maria povestea moartea suspectă a bătrânei Manitti.
  4. 4.De pe urma morții bătrânei, soțul Mariei, Șerban Saru-Sinești, se îmbogățise.
  5. 5.Sinești ajunge ministru al Justiției.
  6. 6.Gelu pornește o campanie de presă împotriva ministrului și vrea să publice scrisoarea.
  7. 7.Pe rând, tovarășii de partid, între care Praida, și mătușa Irena îi cer să renunțe.
  8. 8.Gelu află că familia lui are o datorie de onoare față de Sinești, care îl ajutase pe tatăl lui.
  9. 9.În confruntarea dintre ei, Sinești susține că scrisoarea Mariei nu ar fi o probă în fața legii.
  10. 10.Sinești păstrează încă scrisoarea prin care Grigore Ruscanu îi cerea să ia banii.
  11. 11.Gelu află că tatăl lui nu a murit într-un accident de vânătoare, ci s-a sinucis.
  12. 12.La final, Gelu este silit de tovarășii lui să renunțe la scrisoare, în schimbul eliberării lui Petre Boruga, iar Maria încearcă să-l convingă să o ia de la capăt împreună.
  13. 13.Rămas fără certitudini, Gelu se sinucide, repetând gestul tatălui.
  14. 14.Praida rostește ultima replică, o judecată asupra lui Gelu.

Personaje

Gelu Ruscanu
Statut social: directorul ziarului socialist «Dreptatea socială», un intelectual dintr-o familie înstărită, care s-a alăturat mișcării muncitorești. Statut psihologic: lucid, orgolios, frământat de întrebări și de îndoieli. Statut moral: un idealist intransigent, care nu acceptă compromisul. Trăsătura care îl definește este setea de absolut: dreptatea și iubirea au valoare pentru el doar dacă sunt absolute. Primul episod relevant este hotărârea de a publica scrisoarea împotriva ministrului, deși Maria, familia și tovarășii de partid îi cer să renunțe. Al doilea este finalul: rămas fără certitudini, se sinucide, repetând gestul tatălui.
Maria Sinești
Statut social: soția ministrului Justiției, Șerban Saru-Sinești, și fosta iubită a lui Gelu. Statut psihologic: o femeie hipersensibilă, nestatornică, cu reacții bruște și contradictorii, nefericită într-o căsătorie nepotrivită. Statut moral: ambiguu: l-a înșelat pe Gelu, dar îl iubește încă. Trăsătura ei este instabilitatea, de care se folosește și soțul, când spune că scrisoarea unei asemenea femei nu dovedește nimic. Primul episod relevant este scrisoarea din trecut, în care îi povestea lui Gelu moartea suspectă a bătrânei Manitti. Al doilea este rugămintea ei de a renunța la publicare și de a încerca împreună un nou început.
Șerban Saru-Sinești
Statut social: ministrul Justiției, un politician liberal, care a fost odinioară colaboratorul apropiat al lui Grigore Ruscanu. Statut psihologic: inteligent și lucid. Statut moral: ambiguu: este bănuit că a ucis-o pe bătrâna Manitti pentru moștenire, dar îl ajutase odinioară pe tatăl lui Gelu, acoperind banii delapidați. Trăsătura lui este abilitatea rece, cinică, dar convingătoare. Primul episod relevant este confruntarea cu Gelu, în care, din acuzat, devine acuzator și apără ideea unei justiții care cere probe. Al doilea este dezvăluirea adevărului despre moartea lui Grigore Ruscanu, care îl lasă pe Gelu fără ultimul idol.
Praida
Unul dintre tovarășii de partid ai lui Gelu, omul cauzei muncitorești. Este inginer: în tinerețe voise să studieze matematica pură, dar teoriile despre antinomii l-au speriat. Este un spirit pozitiv, pragmatic, care pune cauza și partidul mai presus de o dreptate abstractă. Primul episod relevant este cererea lui ca Gelu să nu publice scrisoarea: pentru Praida, eliberarea lui Petre Boruga contează mai mult. Al doilea este finalul: Praida are ultima replică și îl judecă pe Gelu ca pe un intelectual distrus de propriul orgoliu.
Irena
Mătușa lui Gelu, numită în lista personajelor Irena Romescu, care l-a crescut. Ține de lumea practică, a familiei, nu de cea a ideilor. Episodul ei este intervenția prin care îi amintește lui Gelu de tatăl lui și îi cere, în numele familiei, un compromis. Din această întâlnire, Gelu află că familia are o datorie de onoare față de Sinești, care îl ajutase pe Grigore Ruscanu.
Grigore Ruscanu
Tatăl lui Gelu, un personaj absent: a murit cu mulți ani înainte de începutul acțiunii, dar este prezent tot timpul în mintea fiului, care și-a făcut din el un model. Gelu îl credea mort într-un accident de vânătoare. Află, pe rând, că tatăl, un om strălucit, avusese datorii de joc și o pasiune pentru o actriță mediocră, că delapidase bani și că se sinucisese. Destinul lui îl anunță pe al fiului.
Petre Boruga
Un militant al mișcării socialiste, aflat în închisoare. Soarta lui este una dintre mizele conflictului: ministrul lasă să se înțeleagă că Boruga ar putea fi eliberat dacă ziarul încetează campania. Prin el, piesa pune față în față dreptatea absolută a lui Gelu și dreptatea parțială, dar omenească, a celorlalți.

Relația dintre personaje

La profilul umanist, eseul poate cere relația dintre două personaje: statutul fiecăruia, relația lor în două episoade comentate și elementele de structură care o construiesc.
Gelu Ruscanu și Maria Sinești
Este relația dintre un îndrăgostit de absolut și o femeie nestatornică. Pentru Gelu, iubirea este un tot sau nu este nimic, așa că nu poate accepta partea contradictorie a Mariei. Primul episod relevant este scrisoarea din trecut: Maria i-a încredințat lui Gelu secretul soțului ei, iar acum scrisoarea devine arma lui împotriva ministrului. Al doilea episod este rugămintea Mariei de a renunța și de a o lua de la capăt împreună, pe care Gelu nu o poate primi. Relația arată că aceeași intransigență care îl face justițiar îl face incapabil să ierte.
Gelu Ruscanu și Șerban Saru-Sinești
Este relația dintre doi adversari pe măsură, inteligenți și lucizi, care cred în lucruri diferite: Gelu, într-o dreptate absolută, Sinești, într-o justiție a legii și a probelor. Primul episod relevant este campania de presă pornită de Gelu când Sinești ajunge ministru al Justiției. Al doilea este confruntarea dintre ei, în care Sinești devine din acuzat acuzator și îi dezvăluie adevărul despre tatăl lui. Între ei stă umbra lui Grigore Ruscanu, pe care amândoi l-au admirat.
Gelu Ruscanu și Praida
Este relația dintre un idealist și un pragmatic, care luptă de aceeași parte, dar pentru alt fel de dreptate. Gelu vrea o dreptate fără excepții; Praida crede că dreptatea trebuie să slujească o cauză. Primul episod relevant este cererea lui Praida ca Gelu să nu publice scrisoarea. Al doilea este finalul: în ultima replică a piesei, Praida îl judecă drept un intelectual distrus de propriul orgoliu.
Gelu Ruscanu și Grigore Ruscanu
Este relația dintre un fiu și tatăl lui mort, pe care fiul l-a transformat în model. Primul episod relevant este intervenția mătușii Irena, din care Gelu află că familia are o datorie de onoare față de Sinești, care îl ajutase pe tată când acesta delapidase bani. Al doilea este confruntarea cu Sinești, din care află că tatăl nu murise într-un accident, ci se sinucisese. Criticii au observat că tatăl pare un chip al fiului din trecut: la sfârșit, Gelu repetă gestul lui.

Timpul și spațiul

Acțiunea se petrece cu puțin înainte de Primul Război Mondial, în lumea presei și a politicii; anul exact verifică-l în ediția ta, pentru că sursele îl redau diferit. Trecutul personajelor — moartea lui Grigore Ruscanu și legătura dintre Gelu și Maria — apasă tot timpul asupra prezentului.

Multe scene au loc în redacția ziarului «Dreptatea socială». Pe rând, cei din jur încearcă să-l oprească pe Gelu. Spațiul exterior contează mai puțin decât cel interior: adevăratul loc al dramei este conștiința lui Gelu.

Încadrare și context

Camil Petrescu a scris prima versiune a piesei în mai 1916, după cum mărturisește el însuși. A refăcut-o apoi de mai multe ori și a tipărit-o abia în 1946, în ediția sa de «Teatru». Cât a trăit, nu a lăsat-o să fie jucată.

Piesa a ajuns pe scenă abia după moartea autorului, la mijlocul anilor 1960. Spectacolul de referință este cel regizat de Crin Teodorescu la Teatrul Mic din București, în 1965. Au urmat o versiune de teatru de televiziune, în regia lui Dan Necșulea, și filmul «Cei care plătesc cu viața» (1989), în regia lui Șerban Marinescu.

Cea mai sigură încadrare pentru eseu este drama de idei modernă, pe care Camil Petrescu o numea «dramă absolută». Prima trăsătură ilustrată este conflictul mutat în conștiință: lupta nu se dă între personaje pentru bani sau putere, ci între ideea de dreptate absolută și posibilitatea de a o aplica. A doua este personajul-conștiință: Gelu este un intelectual lucid, însetat de absolut, a cărui dramă crește din interior.

Perioada este o alegere pe care trebuie s-o argumentezi. Piesa ține de teatrul lui Camil Petrescu, care s-a afirmat ca dramaturg în anii interbelici, dar a fost începută în 1916 și tipărită abia în 1946. Dacă scrii «dramă interbelică», precizează aceste date.

Elemente de structură și de compoziție

Drama are trei acte și douăsprezece tablouri, numerotate continuu de la un act la altul, iar tablourile sunt împărțite în scene. Piesa se deschide cu lista personajelor, iar notațiile autorului, foarte ample, descriu înfățișarea și starea sufletească a personajelor.

Pe această pagină nu povestim piesa tablou cu tablou, ci pe momentele ei principale, așa cum le descriu sursele: scrisoarea și campania de presă, presiunile partidului, intervenția mătușii Irena, confruntarea cu Sinești, renunțarea și finalul; povestea dintre Gelu și Maria, care ține de trecut, are o parte a ei. Ordinea exactă a scenelor pe acte și tablouri o vezi în ediția ta. Acțiunea exterioară este redusă: fiecare intervenție și fiecare dezvăluire este un pas al crizei din conștiința lui Gelu. Momentele subiectului pot fi grupate astfel: expozițiunea, în prezentarea lui Gelu, a ziarului și a scrisorii; intriga, în hotărârea de a publica scrisoarea; desfășurarea acțiunii, în presiunile succesive; punctul culminant, în confruntarea cu Sinești; deznodământul, în renunțare și sinucidere.

Limbaj și mijloace artistice

titlul-metaforă

jocul ielelor, adică jocul ideilor

Titlul trimite la ielele din mitologia populară, care îi pedepsesc pe cei care le văd dansând. Ideile pure au același efect asupra lui Gelu: îl fascinează și îl distrug.

notațiile autorului

didascaliile ample din lista personajelor și din scene

Camil Petrescu folosește indicații scenice foarte bogate, care descriu înfățișarea, gesturile și starea sufletească a personajelor. Ele ajută mult la construcția personajelor și sunt o componentă bună pentru eseu.

conflictul dramatic

conflictul exterior cu Sinești, Maria, Irena, partidul și conflictul interior al lui Gelu

Conflictul exterior îl opune pe Gelu celor care îi cer să renunțe. Cel interior, mai important, se dă în conștiința lui, între ideea de dreptate absolută și compromisul pe care ar trebui să-l facă.

motivul scrisorii

scrisoarea Mariei și scrisoarea lui Grigore Ruscanu

Două scrisori susțin acțiunea: cea a Mariei îl acuză pe Sinești, cea a tatălui îl compromite pe Grigore Ruscanu. Una este arma lui Gelu, cealaltă îi spulberă idolul.

personajul absent

Grigore Ruscanu

Tatăl nu apare pe scenă, dar este firul care leagă personajele și destinul fiului. Prin el, trecutul se întoarce asupra prezentului.

simetria tată–fiu

sinuciderea lui Grigore Ruscanu și sinuciderea lui Gelu

Destinul tatălui anunță destinul fiului: amândoi sunt naturi absolute, incapabile să se adapteze. Finalul închide cercul.

limbajul ideilor

replicile lui Gelu, ca niște axiome, și comparațiile cu matematica

Gelu vorbește în formule absolute, ca niște axiome, și compară dreptatea și iubirea cu adevărurile matematicii, care nu admit excepții. Limbajul lui arată o gândire care nu primește compromisuri.

replica finală

judecata lui Praida asupra lui Gelu

Piesa nu se încheie cu glasul eroului, ci cu al adversarului lui de idei. Astfel, finalul rămâne deschis interpretării: cititorul hotărăște dacă Gelu a fost un erou sau un orgolios.

Semnificația titlului

În mitologia populară românească, ielele sunt ființe fantastice, ca niște fete frumoase care dansează noaptea și îi pedepsesc pe cei care le văd: îi orbesc, îi paralizează sau le iau mințile. Pentru Camil Petrescu, jocul ielelor este jocul ideilor: cine a văzut ideile pure nu mai poate trăi ca ceilalți. Gelu este un astfel de om, fascinat și apoi distrus de ideea de dreptate absolută.

Tema și viziunea despre lume

Setea de absolut

Tema centrală este căutarea absolutului într-o lume a compromisului. Gelu nu acceptă o dreptate cu excepții și nici o iubire care nu este veșnică. Primul episod relevant este hotărârea de a publica scrisoarea, deși toți cei din jur îi cer să renunțe. Al doilea este finalul: când înțelege că absolutul nu se poate trăi, alege moartea.

Dreptatea absolută și dreptatea oamenilor

Piesa este și o dezbatere despre dreptate. Gelu crede într-o dreptate pură, aflată în conștiință. Sinești apără justiția legii, care cere probe. Praida pune dreptatea în slujba cauzei sociale. Primul episod relevant este cererea partidului de a renunța la scrisoare pentru eliberarea lui Petre Boruga. Al doilea este confruntarea cu Sinești, în care se ciocnesc două idei despre justiție.

Iubirea absolută

Pentru Gelu, iubirea, ca și dreptatea, este un tot sau nu este nimic. De aceea nu o poate ierta pe Maria, care l-a înșelat, deși ea îl iubește încă. Primul episod relevant este scrisoarea din trecut, semn al încrederii dintre ei. Al doilea este rugămintea Mariei de a o lua de la capăt, pe care Gelu nu o poate primi.

Prăbușirea idolilor

Pe rând, Gelu își pierde certitudinile: iubirea pentru Maria, credința că dreptatea absolută se poate împlini, imaginea tatălui. Primul episod relevant este intervenția mătușii Irena, din care află de datoria familiei față de Sinești. Al doilea este confruntarea cu ministrul, din care află că tatăl lui se sinucisese. Fiecare pierdere îl împinge mai aproape de deznodământ.

Conștiința și moartea lucidă

Drama lui Gelu este interioară. Sinuciderea lui nu este o capitulare, ci, pentru critici, un act lucid de conștiință: răspunsul unui om care nu poate trăi într-o lume în care totul este pe jumătate. Primul episod relevant este dezvăluirea despre tată: în moartea aleasă de Grigore Ruscanu, Gelu vede un semn de superioritate morală. Al doilea este finalul, când repetă gestul lui Grigore Ruscanu.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026, deși este încă foarte căutată. Ce înveți pentru ea intră în reperele subiectelor actuale. Pentru această dramă, tema este setea de absolut a unui intelectual într-o lume a compromisului, iar viziunea este cea a unei conștiințe care preferă moartea unei dreptăți și unei iubiri pe jumătate.

Testează-te: Jocul ielelor

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

Ce fel de ziar conduce Gelu Ruscanu?

Întrebarea 2. (0–1)

Ce face Gelu să pornească o campanie de presă împotriva lui Șerban Saru-Sinești?

Întrebarea 3. (0–1)

Ce povestea Maria în scrisoarea pe care i-o trimisese lui Gelu?

Întrebarea 4. (0–1)

Cine este Praida în piesă?

Întrebarea 5. (0–1)

Spune dacă aceste afirmații despre piesă sunt adevărate sau false.
Gelu publică scrisoarea în ziar, fără să țină seama de nimeni.
Sinești este ministrul Agriculturii.
Eliberarea lui Petre Boruga devine prețul tăcerii lui Gelu.

Întrebarea 6. (0–1)

Ce susține Sinești despre scrisoarea Mariei, în confruntarea cu Gelu?

Întrebarea 7. (0–1)

Ordonează întâmplările din piesă în ordinea în care urmează.
1Maria îi cere lui Gelu să înceapă cu ea o viață nouă.
2Mătușa Irena îi cere un compromis, în numele familiei.
3Sinești îi dezvăluie lui Gelu cum a murit tatăl lui.
4Gelu pornește o campanie de presă împotriva lui Sinești.

Întrebarea 8. (0–1)

Spune dacă aceste afirmații despre final sunt adevărate sau false.
Gelu se împacă cu Maria și o ia de la capăt împreună cu ea.
Gelu se sinucide, repetând gestul tatălui.
La final, Gelu se răzbună și îl ucide pe Sinești.

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

sau rezolvă gratuit un subiect întreg

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește opera în subiect. Drama este în programa profilului umanist, la textul dramatic, unde programa cere comedia și drama. Între 2021 și 2026, la profilul umanist, subiectul al III-lea a cerut de două ori construcția unui personaj dintr-un text dramatic studiat și o dată construcția unui personaj dintr-o dramă studiată: la oricare dintre ele poți scrie despre «Jocul ielelor». Eseul despre particularitățile unui text dramatic s-a dat în aceeași perioadă doar la profilul real, iar relația dintre două personaje, la profilul umanist, doar pentru alte specii; ca să fii pregătit și pentru ele, poți folosi, de exemplu, relația dintre Gelu și Maria.

Eseul despre personaj are trei repere: statutul social, psihologic și moral al personajului, o trăsătură ilustrată prin două scene comentate și două componente de structură sau de limbaj, de pildă notațiile autorului sau conflictul dramatic. Pentru Gelu, alege setea de absolut ca trăsătură și, ca scene, confruntarea cu Sinești și finalul. Ai nevoie de cel puțin 400 de cuvinte. Dacă subiectul cere particularitățile textului dramatic, primul reper este încadrarea: drama de idei modernă, cu două trăsături ilustrate, conflictul mutat în conștiință și personajul însetat de absolut.

Capcane frecvente: rezumatul în locul analizei, confuzia dintre dramă, tragedie și comedie și ideea că Gelu renunță de bunăvoie la scrisoare.

Cel mai recent subiect · 2025, august · profil umanist

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text dramatic studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; – evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două scene/secvențe comentate; – analiza a două componente de structură și/sau de limbaj ale textului dramatic studiat, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, modalități de caracterizare, notațiile autorului, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales0–6 p
  • Menționarea oricărei trăsături a personajului ales0–2 p
  • Ilustrarea trăsăturii menționate printr-un prim episod/secvență comentat(ă)0–2 p
  • Ilustrarea trăsăturii menționate printr-un al doilea episod/secvență comentat(ă)0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru construcția personajului ales0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru construcția personajului ales0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Construcția unui personaj · 3

  1. 2025, august · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text dramatic studiat.

    Scrie eseul în acest test

  2. 2024, specială · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un text dramatic studiat.

    Scrie eseul în acest test

  3. 2024, model · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-o dramă studiată.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Verifică-te

Întrebări despre operă, cu răspunsul și explicația: alege, apoi verifică-te.

  1. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 1. (0–1)

    Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Cine este Gelu Ruscanu, personajul dramei „Jocul ielelor” de Camil Petrescu?

    Cine este Gelu Ruscanu: un ziarist stăpânit de setea de absolut, personajul principal al dramei de idei a lui Camil Petrescu.

  2. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 2. (0–3)

    Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată sau falsă.
    Tema dramei „Meșterul Manole” de Lucian Blaga este sacrificiul cerut de creație.
    „Jocul ielelor” de Camil Petrescu este o dramă de idei.
    „Meșterul Manole” se încheie cu un final fericit, în care toate personajele se împacă.

    Dacă «Jocul ielelor» este o dramă de idei: da, o dramă despre un om care caută absolutul.

Despre autor

Camil Petrescu s-a născut în 1894 și a murit la 14 mai 1957. Romancier, poet și dramaturg, a scris și teorie despre teatru: teza lui de doctorat, «Modalitatea estetică a teatrului», este din 1937. A condus, timp de zece luni, Teatrul Național din București. Printre piesele lui se numără «Suflete tari», «Act venețian» și «Danton». Programa de bacalaureat îl include printre autorii canonici.

Între 2021 și 2026, CNCE l-a numit în subiectul al III-lea de patru ori la profilul umanist, de fiecare dată pentru un text narativ, alături de alt autor, la alegere. Drama se poate folosi la subiectele care cer o dramă sau un text dramatic studiat, fără să numească autorul.

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu scrie că subiectul CNCE a cerut «Jocul ielelor». Subiectul cere o dramă sau un text dramatic studiat, iar tu alegi opera și o numești în eseu.
  • Nu scrie că piesa a fost jucată în 1916. Prima versiune a fost scrisă atunci, dar piesa a fost tipărită abia în 1946 și jucată după moartea autorului.
  • Nu confunda drama cu tragedia sau cu comedia. «Jocul ielelor» este o dramă de idei, cu un conflict interior, în conștiința personajului.
  • Gelu nu renunță de bunăvoie la scrisoare. Tovarășii de partid îl silesc să renunțe, iar renunțarea îl lasă fără certitudini.
  • Grigore Ruscanu nu apare pe scenă. Este un personaj absent, cunoscut din amintirea fiului și din dezvăluirile mătușii Irena și ale lui Sinești.
  • Nu povesti piesa în loc să o analizezi. Eseul cere încadrare, scene comentate și componente de structură sau de limbaj, nu rezumat.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Unde găsesc rezumatul piesei «Jocul ielelor» pe acte?+

    R.:Aici o găsești povestită pe momentele ei principale: scrisoarea și campania de presă, presiunile partidului, intervenția mătușii Irena, confruntarea cu Sinești, renunțarea și finalul. Piesa este protejată de dreptul de autor și nu am citat-o. Pentru un rezumat act cu act, citește piesa în ediția ta: un rezumat nu ține locul lecturii.

  2. 2.Cum îl caracterizez pe Gelu Ruscanu?+

    R.:Începe cu statutul social: directorul unui ziar socialist, un intelectual dintr-o familie înstărită, alăturat mișcării muncitorești. Statutul psihologic este al unui om lucid și orgolios, frământat de întrebări, iar cel moral, al unui idealist intransigent. Alege o trăsătură, setea de absolut, și ilustreaz-o prin hotărârea de a publica scrisoarea și prin final.

  3. 3.Ce înseamnă titlul «Jocul ielelor»?+

    R.:În credințele populare, ielele dansează noaptea și îi pedepsesc pe cei care le văd. Pentru Camil Petrescu, jocul ielelor este jocul ideilor: cine a văzut ideile pure nu mai poate trăi ca ceilalți. Gelu este fascinat și distrus de ideea de dreptate absolută.

  4. 4.Ce este o dramă de idei?+

    R.:Este o dramă în care conflictul principal se dă în conștiința personajului, între idei, nu între interese. Acțiunea exterioară este redusă, iar personajul este o conștiință în criză. Camil Petrescu a numit acest tip de teatru «dramă absolută», iar «Jocul ielelor» este un exemplu bun pentru eseu.

  5. 5.Cum scriu despre relația dintre Gelu și Maria?+

    R.:Prezintă statutul fiecăruia: Gelu, idealistul intransigent, Maria, soția nefericită a ministrului, nestatornică, dar încă îndrăgostită. Ilustrează relația prin scrisoarea pe care ea i-a încredințat-o odinioară și prin rugămintea ei de a renunța și de a o lua de la capăt. Ca element de structură, poți folosi conflictul sau notațiile autorului.

  6. 6.Pot scrie despre «Jocul ielelor» la profilul real?+

    R.:Piesa este o dramă, iar drama apare în programa de la profilul umanist. La profilul real, programa cere comedia și un text dramatic postbelic. Dacă subiectul cere doar un text dramatic studiat, verifică întâi cu profesorul tău ce texte ați studiat.

  7. 7.De ce nu sunt citate din piesă pe această pagină?+

    R.:Camil Petrescu a murit în 1957, iar operele lui sunt protejate de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2027. De aceea, pagina povestește și analizează piesa cu cuvintele noastre, după surse deschise, fără să o citeze. Pentru eseu, alege citatele din ediția pe care o citești și copiază-le exact.

Opere înrudite

Toate operele pentru bacalaureat

Surse

Pagina aceasta e scrisă de noi, nu de CNCE. Stare la 23 octombrie 2026.

23 octombrie 2026

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.