Kleksa

roman · roman interbelic · roman psihologic

«Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război» de Camil Petrescu — rezumat, personaje, eseu (bacalaureat)

În 1916, sublocotenentul Ștefan Gheorghidiu, student la Filosofie, ascultă la popota ofițerilor o discuție despre un soț care și-a ucis soția necredincioasă și își amintește căsnicia cu Ela, pe care o bănuiește că îl înșală. Apoi vine războiul. Aici găsești romanul povestit pe momentele lui principale, personajele cu statutul și trăsăturile lor, relația dintre Ștefan și Ela, încadrarea în romanul psihologic interbelic și subiectele de bacalaureat din 2021–2026 la care poți scrie despre el. Romanul este încă protejat de dreptul de autor, așa că pagina nu citează din el: citește-l întreg.

Autor
Camil Petrescu (1894-1957)
Publicare
1930, în două volume
Specia
roman
Curent / perioadă
perioada interbelică; romanul psihologic modern
  • La bacalaureat: profil real și umanistautor canonic al programei · Tipul de text din programă: roman, roman interbelic, roman psihologic
  • Drepturi: în domeniul public de la 1 ianuarie 2028

Pe scurt

începe de aici

În 1916, înainte ca România să intre în război, Ștefan Gheorghidiu, student la Filosofie, este concentrat ca sublocotenent în munți. La popota ofițerilor se discută achitarea unui bărbat care și-a ucis soția necredincioasă. Ștefan își apără ideea despre o iubire absolută, apoi rămâne singur cu amintirile: era însurat de doi ani și jumătate cu Ela, o colegă de universitate, și bănuia că ea îl înșală.

Cei doi trăiseră modest, până când moștenirea de la un unchi bogat i-a dus în «lumea bună». Ela se simte bine printre petreceri, excursii și curse de cai, iar Ștefan se simte tot mai străin. La o excursie de trei zile la Odobești, Ela îi acordă multă atenție domnului G., un avocat monden și dansator, iar gelozia lui Ștefan nu se mai oprește. Urmează despărțiri și împăcări, apoi o ultimă zi și o ultimă noapte împreună la Câmpulung, chiar înainte de război.

Cartea a doua este jurnalul frontului. România intră în război, iar Ștefan trăiește spaima, haosul și moartea din jurul lui; drama iubirii pălește. Rănit, ajunge la București, primește o scrisoare anonimă despre Ela și Grigoriade și se desparte de ea, lăsându-i bani și tot ce se află în casă. Romanul se încheie fără să dovedească vreodată că Ela l-a înșelat.

Rezumat pe capitole

capitol cu capitol

La popotă: discuția despre iubire

Romanul începe în 1916, când România nu intrase încă în război. Ștefan Gheorghidiu, sublocotenent, fusese concentrat în primăvară cu regimentul lui la fortificarea Văii Prahovei; mai târziu, este concentrat la Piatra Craiului. Primul capitol se petrece la popota ofițerilor.

Ofițerii discută un caz: un bărbat care și-a ucis soția necredincioasă a fost achitat. Ștefan intervine în discuție. Le reproșează camarazilor că judecă iubirea cu idei grosolane și superficiale și susține că o iubire adevărată dă celor doi o putere absolută, chiar asupra vieții celuilalt. Apoi pleacă furios de la masă.

Singur, Ștefan își amintește. Al doilea capitol începe cu mărturisirea lui: era însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la universitate și bănuia că ea îl înșală. Discuția de la popotă a trezit amintirea, iar de aici înainte aproape toată Cartea întâi este povestea căsniciei, spusă de el, la persoana I, așa cum o retrăiește.

Ștefan și Ela: începutul iubirii

Ștefan era student la Filosofie, un tânăr fără avere, pasionat de idei. Ela, studentă și ea, locuia la o mătușă. Era blondă, cu ochi albaștri, o fată de o mare frumusețe, admirată de toți colegii.

Iubirea nu a pornit de la Ștefan. Ela îl iubea cu admirație și o arăta tuturor, iar el, mișcat și măgulit de această dragoste, a început să țină la ea. Chiar Ștefan își recunoaște orgoliul: îl bucura să fie atât de iubit de o fată pe care o admirau toți. Din această bucurie s-a născut iubirea lui, care devine apoi o nevoie de fiecare zi.

Cei doi s-au căsătorit și au trăit la început modest, ca studenți. Ștefan încearcă să o apropie pe Ela de lumea ideilor lui, de filosofie, dar ea va fi atrasă tot mai mult de altceva. Criticii au observat că Ela nu ne este arătată niciodată din afara privirii lui Ștefan: tot ce aflăm despre ea trece prin conștiința lui.

Moștenirea și «lumea bună»

Viața celor doi se schimbă când moare un unchi foarte bogat al lui Ștefan. Testamentul lui îl face pe Ștefan moștenitorul unei mari părți din avere, iar familia se ceartă pentru moștenire. Ștefan privește disputa cu detașare și, ca să aibă liniște, renunță la o parte din ceea ce i se cuvenea.

Ela, în schimb, se implică cu înflăcărare în împărțirea averii, iar Ștefan descoperă în ea o latură pe care nu o cunoștea. Un alt unchi, Nae Gheorghidiu, om al afacerilor, îl atrage pe Ștefan în afacerile lui; Ștefan intră în ele pentru o vreme, apoi se retrage.

Banii îi scot pe tineri din viața modestă de studenți și îi duc în «lumea bună»: petreceri, excursii, curse de cai. Ela se simte împlinită în această lume nouă și vrea ca soțul ei să i se alăture; pentru Ștefan, viața mondenă înseamnă superficialitate. Echilibrul căsniciei, ferit până atunci de lumea din afară, începe să se strice.

Excursia la Odobești și gelozia

Momentul în care gelozia lui Ștefan izbucnește este o excursie de trei zile la Odobești, cu un grup de prieteni din lumea bună. În grup se află și domnul G., Grigoriade, un avocat fără mare carieră, dar bărbat monden și dansator. Ela face în așa fel încât G. să stea în mașina lor și îi acordă tot timpul atenție.

Ștefan urmărește fiecare gest al soției. O privire, o atingere, o glumă devin pentru el semne de trădare, pe care le analizează fără oprire. Suferă tot mai mult și se simte pus pe locul al doilea în inima femeii pe care o credea numai a lui. Îi cere socoteală Elei, dar nu ajunge la nicio certitudine.

Romanul nu lămurește nicio clipă dacă bănuielile lui sunt întemeiate. Criticii au văzut aici miezul romanului: o gelozie care crește din semne mărunte și care spune mai mult despre Ștefan decât despre Ela.

Despărțiri, împăcări și casa goală

După întoarcerea la București, viața celor doi devine un șir de tensiuni. Ștefan aduce acasă o femeie de pe stradă, iar Ela îi găsește împreună și pleacă. Urmează o despărțire de câteva săptămâni; o întâlnire întâmplătoare pe stradă îi apropie din nou și urmează o împăcare.

Liniștea nu ține. Întors acasă de la Azuga, Ștefan găsește casa goală: Ela nu este acolo. Când ea se întoarce, o alungă. Se pornește divorțul.

Zilele care urmează sunt zile de obsesie. Ștefan nu mai poate gândi la altceva și nu se poate elibera de gândul ei. Gelozia a devenit o dramă interioară mai mare decât orice întâmplare din afară.

La Câmpulung: ultima noapte de dragoste

Bănuielile slăbesc din nou, iar Ștefan caută o împăcare. În vara lui 1916, el este concentrat cu regimentul la Piatra Craiului, iar Ela petrece vara la Câmpulung. Ștefan vine să o vadă și petrece cu ea o zi și o noapte fericite: este ultima noapte de dragoste din titlu.

La Câmpulung, Ela îi cere însă și o sumă de bani. Pentru Ștefan, cererea ei este dovada că soția lui ține mai mult la bani decât la el. O părăsește din nou, iar gelozia îl împinge până la gândul crimei.

Nu apucă să facă nimic: pleacă din oraș împreună cu colonelul regimentului. Curând vine vestea că România intră în război, iar regimentul pornește spre front. Drama personală este întreruptă de drama tuturor.

Cartea a doua: frontul

Cartea a doua se întoarce la timpul de zi cu zi și se citește ca un jurnal de front. La sfârșitul lui august 1916, România intră în război, iar regimentul lui Ștefan luptă în Transilvania; luptele îl duc până pe valea Oltului. Ștefan notează clipă de clipă ce trăiește: primele nopți pe front și primele lupte.

Războiul nu are nimic eroic. Ștefan vede dezordinea, ordinele care nu se potrivesc între ele și nepregătirea armatei. El însuși nu se arată nici erou, nici laș: spune cinstit că i-a fost frică. Într-unul dintre momentele cele mai grele, trebuie să treacă prin focul de baraj al artileriei, unde moartea pare sigură, și scapă.

Pe front, în fața morții, gelozia se stinge. Ștefan își dă seama că suferința pentru Ela, care îl chinuise atâta, i se pare acum o întâmplare îndepărtată. Moartea care îl pândește în fiecare clipă face ca drama lui personală să pară măruntă, iar experiența războiului îi schimbă felul în care se privește pe sine.

Rănirea, întoarcerea și despărțirea

Ștefan este rănit și se întoarce la București, în permisie. În aceste zile, o scrisoare anonimă îi spune că Ela și Grigoriade sunt amanți, iar acasă o privește pe Ela cu ochi noi și nu mai simte atracția de altădată. Scrisoarea nu aduce o dovadă mai sigură decât bănuielile lui de până atunci, dar îl hotărăște să se despartă definitiv.

Ștefan se mută la hotel pentru zilele de permisie care i-au mai rămas. Îi dăruiește Elei încă o sumă de bani, se interesează cum i-ar putea da și casele de la Constanța și îi scrie că îi lasă tot ce se află în casa lor, de la obiecte și cărți la amintiri. Despărțirea de ea este și o despărțire de propriul trecut.

Așa se încheie romanul. Finalul este deschis: nu aflăm niciodată sigur dacă Ela l-a înșelat, iar Ștefan renunță la iubire și, odată cu ea, la o parte din el însuși.

Planul acțiunii

  1. 1.În primăvara lui 1916, Ștefan Gheorghidiu este concentrat ca sublocotenent pe Valea Prahovei.
  2. 2.La popota ofițerilor se discută achitarea unui soț care și-a ucis soția necredincioasă.
  3. 3.Ștefan își apără ideea despre o iubire absolută și pleacă furios de la masă.
  4. 4.Singur, își amintește căsnicia cu Ela, pe care o bănuiește că îl înșală.
  5. 5.Ela, o studentă admirată de toți, îl iubește pe Ștefan, iar el este măgulit de iubirea ei.
  6. 6.Cei doi se căsătoresc și trăiesc modest, ca studenți.
  7. 7.Un unchi bogat moare, iar testamentul îl face pe Ștefan moștenitor.
  8. 8.Familia se ceartă pentru avere, iar Ștefan renunță la o parte ca să aibă liniște.
  9. 9.Ela se implică cu înflăcărare în împărțirea moștenirii.
  10. 10.Banii îi duc pe cei doi în lumea bună, a petrecerilor și a curselor de cai.
  11. 11.La excursia de la Odobești, Ela îi acordă multă atenție domnului G.
  12. 12.Gelozia lui Ștefan izbucnește, iar el îi cere socoteală Elei.
  13. 13.Ștefan aduce acasă o femeie de pe stradă, iar Ela îi găsește și pleacă.
  14. 14.Urmează o despărțire, apoi o împăcare.
  15. 15.Întors acasă de la Azuga, Ștefan găsește casa goală.
  16. 16.Ștefan o alungă pe Ela, iar divorțul este pornit.
  17. 17.Ștefan caută din nou împăcarea, iar Ela petrece vara la Câmpulung.
  18. 18.La Câmpulung, cei doi petrec ultima noapte de dragoste, dar Ela îi cere și bani.
  19. 19.Ștefan o părăsește; gelozia îl duce până la gândul crimei, dar pleacă din oraș cu colonelul.
  20. 20.Vine vestea că România intră în război.
  21. 21.Regimentul lui Ștefan intră în luptă în Transilvania.
  22. 22.Ștefan trăiește spaima și haosul primelor lupte.
  23. 23.Trece prin focul de baraj al artileriei și scapă.
  24. 24.În fața morții, drama iubirii pălește.
  25. 25.Rănit, Ștefan se întoarce la București.
  26. 26.O scrisoare anonimă afirmă că Ela și Grigoriade sunt amanți.
  27. 27.Ștefan se mută la hotel, îi dăruiește Elei bani și îi scrie că îi lasă tot ce e în casă.

Personaje

Ștefan Gheorghidiu
Statut social: student la Filosofie, fără avere până la moștenirea de la un unchi bogat, apoi sublocotenent concentrat în 1916. Este naratorul romanului și povestește la persoana I. Statut psihologic: lucid, analitic până la chin, orgolios, însetat de certitudini; din fiecare gest al Elei face o problemă de rezolvat. Statut moral: intransigent, incapabil de compromisuri; renunță la o parte din moștenire ca să aibă liniște și se retrage din afacerile unchiului Nae. Trăsătura care îl definește este setea de absolut în iubire, care se transformă în gelozie. Primul episod relevant este discuția de la popotă, unde susține că iubirea adevărată dă îndrăgostiților o putere absolută unul asupra celuilalt. Al doilea este excursia la Odobești, unde citește în fiecare gest al Elei un semn de trădare. Războiul îl schimbă: în fața morții, drama iubirii i se pare tot mai mică.
Ela
Statut social: studentă, colegă de universitate cu Ștefan, o fată de condiție modestă, care locuia la o mătușă; după moștenire devine o doamnă a lumii bune. Statut psihologic: așa cum o vede Ștefan, la început tandră, generoasă și admirată de toți, apoi tot mai atrasă de petreceri, de excursii și de bani. Statut moral: nesigur, pentru că nu o cunoaștem decât prin ochii lui Ștefan, iar romanul nu dovedește niciodată că l-a înșelat. Unii critici au observat că nu Ela se schimbă, ci felul în care o vede soțul ei. Trăsătura pe care Ștefan o descoperă în ea este interesul pentru viața mondenă și pentru avere. Primul episod relevant este moștenirea, când Ela se implică cu înflăcărare în împărțirea averii. Al doilea este întâlnirea de la Câmpulung, când îi cere o sumă de bani.
Domnul G. (Grigoriade)
Un avocat fără mare carieră, dar bărbat monden și dansator, din lumea bună în care intră cei doi soți. Este un personaj abia schițat: îl vedem numai din afară, prin bănuielile lui Ștefan, care face din el rivalul său. La Odobești, Ela face în așa fel încât G. să stea în mașina lor, iar Ștefan urmărește fiecare gest dintre ei. La sfârșitul romanului, o scrisoare anonimă afirmă că Ela și Grigoriade sunt amanți. Prin el, romanul arată cum gelozia construiește un vinovat din semne mărunte, fără să ofere vreodată o dovadă.
Nae Gheorghidiu
Unchiul lui Ștefan, om al afacerilor, cu replici tăioase. Spre deosebire de nepotul lui, care trăiește printre idei, Nae trăiește printre interese și îl atrage pe Ștefan în afacerile lui. Ștefan intră pentru o vreme în ele, apoi se retrage. Personajul arată lumea banului, față de care eroul se simte străin. Nae Gheorghidiu reapare în romanul următor al lui Camil Petrescu, «Patul lui Procust», ca mare om politic.
Unchiul cel bogat
Un unchi foarte bogat al lui Ștefan. Moartea lui schimbă viața tinerilor soți: testamentul îl face pe Ștefan moștenitorul unei mari părți din avere și îi scoate pe cei doi din viața modestă de studenți. Tot moștenirea pornește cearta familiei pentru avere, din care Ștefan se retrage cedând o parte. Pentru Ela, vestea moștenirii este începutul unei vieți noi; pentru Ștefan, începutul îndepărtării de ea. Personajul are un rol scurt, dar decisiv: de la el pornește drumul cuplului spre lumea bună.
Personaje episodice
Orișan este un camarad ofițer al lui Ștefan, pe care îl întâlnim pe front. Colonelul regimentului este cel cu care Ștefan pleacă din Câmpulung. Mama lui Ștefan se numără printre rudele care se ceartă pentru moștenire. Ca toate personajele romanului, ei sunt văzuți numai prin ochii lui Ștefan.

Relația dintre personaje

La profilul umanist, eseul poate cere relația dintre două personaje: statutul fiecăruia, relația lor în două episoade comentate și elementele de structură care o construiesc.
Ștefan și Ela
Este relația care susține tot romanul. La început, Ela îl iubește pe Ștefan cu admirație, iar el se lasă cucerit mai ales de orgoliul de a fi iubit de o fată pe care o admirau toți. După moștenire, cei doi intră în lumea bună, iar ceea ce pentru Ela este o bucurie, pentru Ștefan devine o pierdere. Primul episod relevant este excursia la Odobești: Ela îi acordă atenție domnului G., iar Ștefan începe să se îndoiască de ea. Al doilea este întoarcerea de la Azuga, când găsește casa goală și o alungă. Întâlnirea de la Câmpulung pare o împăcare, dar cererea Elei de bani îl convinge că ea ține mai mult la bani. Relația se încheie după rănirea lui, când Ștefan îi lasă tot și pleacă. Romanul nu spune niciodată sigur dacă Ela l-a înșelat: o cunoaștem numai prin ochii lui.
Ștefan și domnul G.
Este o rivalitate care există mai ales în mintea lui Ștefan. G. nu își exprimă niciodată, în fața cititorului, gândurile sau intențiile; îl vedem doar în gesturile pe care Ștefan le interpretează. Primul episod relevant este excursia la Odobești, unde Ela îl vrea pe G. în mașina lor și unde Ștefan simte că a fost înlocuit. Al doilea este scrisoarea anonimă de la sfârșit, care îi numește pe Ela și pe Grigoriade amanți. Relația arată cum gelozia își construiește singură un rival și o vină.
Ștefan și unchiul Nae
Este relația dintre un intelectual care trăiește printre idei și un om al banului și al afacerilor. Nae îl atrage pe Ștefan în afacerile lui, iar Ștefan acceptă pentru o vreme să intre în ele. Al doilea moment este retragerea lui Ștefan: nu se poate împăca cu lumea intereselor și renunță. Prin această relație, romanul arată de ce eroul se simte străin în societatea în care trăiește.

Timpul și spațiul

Romanul începe în 1916, înainte ca România să intre în război: Ștefan este concentrat cu regimentul în munți, pe Valea Prahovei și apoi la Piatra Craiului. Amintirile din Cartea întâi se întorc în anii dinainte: Bucureștiul studenției și al lumii bune, excursia la Odobești, întoarcerea de la Azuga. Cartea întâi se încheie la Câmpulung, unde Ela petrece vara, în ajunul războiului.

Cartea a doua se petrece pe frontul din Transilvania, din august 1916, și se încheie la București, în timpul unei permisii. Pe lângă spațiul real, contează mai ales spațiul interior, al conștiinței lui Ștefan, unde se petrec adevăratele întâmplări ale romanului.

Încadrare și context

Camil Petrescu publică romanul în 1930, în două volume. Este primul lui roman și a fost discutat imediat: în noiembrie 1930 au scris despre el, între alții, Aida Vrioni și Șerban Cioculescu. Cartea a doua pornește de la experiența scriitorului, care a luptat ca ofițer în Primul Război Mondial.

Romanul aparține prozei moderne interbelice. Programa școlară de clasa a XI-a îl dă ca exemplu de roman psihologic, iar programa de bacalaureat cere, pentru perioada interbelică, «tipuri de roman: psihologic și al experienței».

Încadrarea cea mai sigură pentru eseu este romanul psihologic modern, ilustrat prin două trăsături. Prima este narațiunea la persoana I: Ștefan Gheorghidiu este narator și personaj, iar cititorul cunoaște lumea numai prin conștiința lui. A doua este timpul subiectiv: amintirea căsniciei pornește de la discuția de la popotă și urmează gândurile personajului, nu ordinea calendarului. Camil Petrescu l-a admirat pe Marcel Proust, despre care a scris eseul «Noua structură și opera lui Marcel Proust».

Romanul a fost citit și altfel, iar tu poți alege o lectură dacă o argumentezi. Unii îl numesc roman al experienței, pentru că pune în centru experiența trăită, a iubirii și a morții; alții îl citesc ca roman de război. G. Călinescu și E. Lovinescu au văzut în el două romane legate doar de personajul principal, în timp ce alți critici au arătat că cele două povești se luminează una pe alta.

Elemente de structură și de compoziție

Romanul are două părți, Cartea întâi și Cartea a doua, împărțite în capitole cu titluri. Pe această pagină nu îl povestim capitol cu capitol, ci pe momentele lui principale, așa cum le descriu sursele: discuția de la popotă, începutul iubirii, moștenirea, excursia la Odobești, despărțirile, noaptea de la Câmpulung, frontul și despărțirea finală.

Construcția se sprijină pe două planuri de timp. Cartea întâi începe în 1916, la popotă, apoi se întoarce în trecut: aproape toată este amintirea căsniciei, spusă de Ștefan. Cartea a doua revine la timpul de zi cu zi și se citește ca un jurnal de front, până la despărțirea de la sfârșit. Între cele două părți stă trecerea de la drama iubirii la drama războiului.

Limbaj și mijloace artistice

narațiunea la persoana I

Ștefan Gheorghidiu este narator și personaj

Cititorul află doar ce vede, ce simte și ce bănuiește Ștefan. De aceea Ela rămâne o enigmă, iar adevărul despre fidelitatea ei nu se află niciodată. Perspectiva unică face din roman o confesiune.

memoria involuntară

discuția de la popotă trezește amintirea căsniciei

O întâmplare din prezent, discuția despre soțul achitat, readuce în mintea lui Ștefan trecutul. Procedeul, apropiat de cel al lui Marcel Proust, face ca firul amintirilor să urmeze emoțiile personajului.

timpul subiectiv

Cartea întâi este aproape în întregime o întoarcere în trecut

Timpul romanului nu este al calendarului, ci al conștiinței: întâmplările sunt povestite după cum le retrăiește Ștefan, iar unele clipe durează pagini întregi.

introspecția și autoanaliza

Ștefan își cântărește fiecare bănuială

Personajul se privește pe sine cu luciditate și își analizează gândurile până la cele mai mici nuanțe. Analiza aceasta este cea care face din roman un roman psihologic.

incipitul la popotă

romanul începe în 1916, cu o discuție între ofițeri

Incipitul pune față în față cele două teme ale cărții: iubirea, prin discuția despre soțul achitat, și războiul, prin regimentul care se pregătește de luptă.

jurnalul de front

Cartea a doua notează războiul zi de zi

Forma de jurnal dă autenticitate paginilor de război: Ștefan spune ce trăiește în clipa aceea, fără să știe ce urmează, așa cum un soldat nu știe ce îl așteaptă.

scriitura fără podoabe

fraza simplă, fără înfrumusețări

Camil Petrescu voia o scriere autentică, fără înfrumusețări, numită și anticalofilă. Criticii au observat totuși comparații puternice în paginile de război, care fac vizibilă spaima.

finalul deschis

Ștefan îi lasă Elei tot și pleacă

Romanul nu răspunde la întrebarea care l-a chinuit pe erou: nu aflăm dacă Ela l-a înșelat. Finalul arată o despărțire de trecut, nu o dezlegare a misterului.

Semnificația titlului

Titlul numește două nopți și două experiențe. «Ultima noapte de dragoste» este noaptea petrecută cu Ela la Câmpulung, chiar înainte de intrarea României în război, după care căsnicia se rupe. «Întâia noapte de război» este prima noapte pe front. Prima jumătate a titlului ține de Cartea întâi, a iubirii, a doua de Cartea a doua, a războiului. Între cele două nopți se schimbă felul în care Ștefan înțelege lumea: iubirea absolută, la care visa, pălește în fața morții.

Tema și viziunea despre lume

Iubirea absolută și gelozia

Ștefan vrea o iubire totală, în care cei doi să fie totul unul pentru celălalt. Tocmai această cerință face din el un gelos: orice gest al Elei care nu i se adresează lui devine o suferință. Primul episod relevant este discuția de la popotă, unde își apără ideea despre o iubire absolută. Al doilea este excursia la Odobești, unde îi interpretează fiecare gest al Elei ca pe o trădare. Criticii au arătat că gelozia lui se hrănește din el însuși, nu din fapte dovedite.

Războiul ca experiență trăită

Cartea a doua arată războiul din interior, așa cum îl trăiește un om obișnuit, nu un erou. Romanul nu vorbește despre glorie, ci despre frică, dezordine și moarte. Primul episod relevant este intrarea în luptă, după vestea războiului, cu spaima primelor zile. Al doilea este trecerea prin focul de baraj, unde moartea pare sigură. Experiența frontului îl schimbă pe Ștefan: drama iubirii, care îl chinuise, i se pare acum măruntă.

Căutarea certitudinii

Ștefan vrea să știe sigur, cu mintea unui filosof, dacă soția lui îl înșală, dar nu poate afla niciodată. Romanul arată limitele cunoașterii: omul nu poate cunoaște decât ce trăiește el însuși, iar conștiința celuilalt îi rămâne închisă. Primul episod relevant este Odobeștiul, unde bănuielile se adună din semne mărunte. Al doilea este scrisoarea anonimă de la sfârșit, care nu dovedește nimic, dar îi aduce liniștea unei hotărâri.

Intelectualul și lumea banului

Ștefan este un intelectual care trăiește printre idei, într-o societate care trăiește printre interese. Moștenirea de la unchiul cel bogat îl pune față în față cu această lume: certurile familiei, afacerile unchiului Nae, petrecerile lumii bune. Primul episod relevant este disputa pentru avere, din care Ștefan se retrage cedând o parte. Al doilea este cererea Elei de la Câmpulung, care îl convinge că banii au intrat și în căsnicia lor.

Iubirea și moartea

Cele două părți ale romanului sunt legate de două experiențe esențiale: iubirea și moartea. Prima îi arată lui Ștefan cât de nesigură este cunoașterea celuilalt, a doua îi arată cât de fragilă este propria viață. Trecerea de la una la alta se face aproape fără tranziție, de la noaptea de la Câmpulung la vestea războiului. La sfârșit, cel care se întoarce de pe front nu mai este omul pe care îl chinuia gelozia.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026, deși este încă foarte căutată. Ce înveți pentru ea intră în reperul al doilea al subiectelor actuale: tema și două episoade semnificative. Pentru acest roman, tema este iubirea absolută pusă la încercare de gelozie și de război, iar viziunea este cea a unui intelectual lucid, care nu cunoaște lumea decât prin propria conștiință.

Testează-te: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

Ce studiază Ștefan Gheorghidiu înainte să plece pe front?

Întrebarea 2. (0–1)

Despre ce discută ofițerii la popotă, în primul capitol?

Întrebarea 3. (0–1)

Ce schimbă viața modestă a lui Ștefan și a Elei?

Întrebarea 4. (0–1)

Spune dacă aceste afirmații despre căsnicia lor sunt adevărate sau false.
Ela îl iubea pe Ștefan cu admirație încă de la început.
Ștefan se simte împlinit în lumea bună și își dorește petrecerile.
Ștefan se luptă pentru fiecare leu din moștenire.

Întrebarea 5. (0–1)

Unde izbucnește gelozia lui Ștefan, la o excursie de trei zile cu prieteni din lumea bună?

Întrebarea 6. (0–1)

Ordonează momentele din viața lui Ștefan și a Elei în ordinea în care au loc.
1România intră în război, iar regimentul pornește spre front.
2Ștefan și Ela trăiesc modest, ca studenți.
3Ștefan începe să fie gelos pe domnul G., un avocat monden.
4Cei doi petrec o zi și o noapte fericite la Câmpulung.

Întrebarea 7. (0–1)

Spune dacă aceste afirmații despre Cartea a doua sunt adevărate sau false.
Pe front, Ștefan se arată un erou fără nicio frică.
Ștefan este rănit și ajunge la București.
În fața morții, gelozia lui Ștefan se stinge.

Întrebarea 8. (0–1)

Cum se încheie relația dintre Ștefan și Ela?

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

sau rezolvă gratuit un subiect întreg

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește opera în subiect: romanul poate fi folosit atunci când se cere un text narativ al lui Camil Petrescu, un roman psihologic sau al experienței ori un roman interbelic studiat. Subiectul poate cere particularități ale textului (încadrarea prin două trăsături, două episoade relevante pentru temă și două elemente de structură, compoziție sau limbaj) sau construcția unui personaj (statutul, o trăsătură ilustrată prin două episoade și două elemente de structură sau de limbaj). La profilul umanist, poate apărea și relația dintre două personaje, de exemplu Ștefan și Ela.

Pentru un eseu de cel puțin 400 de cuvinte, încadrează romanul în proza modernă interbelică, ca roman psihologic, cu două trăsături ilustrate: narațiunea la persoana I a unui narator-personaj și timpul subiectiv, al memoriei. Alege două episoade bine conturate, de exemplu discuția de la popotă, excursia la Odobești, întoarcerea de la Azuga sau trecerea prin focul de baraj. Ca elemente de structură, poți folosi titlul, incipitul, perspectiva narativă sau finalul deschis.

Capcane frecvente: rezumatul în locul analizei, confuzia dintre narator și autor și afirmația că Ela l-a înșelat sigur pe Ștefan.

Cel mai recent subiect · 2026, august · profil real

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice în care se încadrează textul0–2 p
  • Numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului sau ale orientării precizate (câte 1 punct)0–2 p
  • Evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului (câte 1 punct)0–2 p
  • Precizarea temei textului0–2 p
  • Comentarea primei secvențe relevante pentru tema textului (episod, scenă, imagine sau idee poetică)0–2 p
  • Comentarea celei de-a doua secvențe relevante pentru tema textului0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil real

Particularități ale textului studiat · 4

  1. 2026, august · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.

    Scrie eseul în acest test

  2. 2025, simulare · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui roman psihologic sau al experienței studiat.

    Scrie eseul în acest test

  3. 2023, iunie · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.

    Scrie eseul în acest test

  4. 2022, specială · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Camil Petrescu sau lui G. Călinescu.

    Scrie eseul în acest test

Construcția unui personaj · 2

  1. 2025, iunie, rezervă · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un roman interbelic studiat.

    Scrie eseul în acest test

  2. 2021, august · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Camil Petrescu.

    Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Construcția unui personaj · 4

  1. 2026, august · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.

    Scrie eseul în acest test

  2. 2025, simulare · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un roman psihologic sau al experienței studiat.

    Scrie eseul în acest test

  3. 2023, iunie · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.

    Scrie eseul în acest test

  4. 2022, specială · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Camil Petrescu sau lui G. Călinescu.

    Scrie eseul în acest test

Relația dintre două personaje · 1

  1. 2021, august · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Camil Petrescu.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Verifică-te

Întrebări despre operă, cu răspunsul și explicația: alege, apoi verifică-te.

  1. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 1. (0–1)

    Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Cine este naratorul romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”?

    Cine povestește romanul: Ștefan Gheorghidiu, narator și personaj, la persoana I, nu un narator omniscient și nu autorul însuși.

  2. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 2. (0–3)

    Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată sau falsă.
    Prima parte a romanului lui Camil Petrescu urmărește căsnicia lui Ștefan Gheorghidiu cu Ela și gelozia lui.
    A doua parte înfățișează experiența frontului din Primul Război Mondial.
    Ștefan Gheorghidiu este un ofițer de carieră, fără studii universitare.

    Ce cuprinde fiecare parte: căsnicia cu Ela și gelozia în prima, experiența frontului în a doua, și cine este Ștefan: student la Filosofie, nu ofițer de carieră.

  3. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 3. (0–3)

    Asociază fiecare roman cu tipul căruia îi aparține.
    1. aroman psihologic, al experienței, scris la persoana I
    2. broman realist de tip balzacian, citadin
    3. croman istoric, cu subiect luat din cronici
    4. droman realist, obiectiv, de inspirație rurală
    5. eroman postmodern, cu un narator care își comentează scrisul
    1. „Ion” de Liviu Rebreanu
    2. „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu
    3. „Enigma Otiliei” de G. Călinescu

    Ce tip de roman este: un roman psihologic, al experienței, scris la persoana I, spre deosebire de romanul realist obiectiv.

  4. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 4. (0–2)

    Alege cele două romane publicate în 1930.

    Alege cel mult 2

    Care romane din programă au apărut în 1930: romanul lui Camil Petrescu și «Baltagul», în perioada interbelică.

  5. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 5. (0–3)

    Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată sau falsă.
    Ștefan Gheorghidiu este student la Filozofie și caută absolutul în iubire.
    Vitoria Lipan este o femeie naivă, care așteaptă ca alții să afle adevărul despre soțul ei.
    Otilia Mărculescu este fiica vitregă a lui moș Costache Giurgiuveanu.

    Dacă Ștefan Gheorghidiu este student la Filosofie și caută absolutul în iubire: da, iar această căutare îi hrănește gelozia.

  6. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 6. (0–3)

    Asociază fiecare personaj cu personajul din aceeași operă cu care formează o pereche potrivită pentru eseul despre relația dintre două personaje.
    1. Harap-Alb
    2. Ghiță
    3. Ștefan Gheorghidiu

    Cu cine formează Ștefan Gheorghidiu perechea potrivită pentru eseul despre relația dintre două personaje: cu soția lui, Ela.

Despre autor

Camil Petrescu s-a născut în 1894, la București, și a murit la 14 mai 1957. A studiat filosofia la Universitatea din București. În 1916 a plecat voluntar pe front, ca sublocotenent de infanterie: a fost rănit, a căzut prizonier în luptele de la Oituz, a fost dat drept mort în 1917 și s-a întors din război cu auzul grav afectat de explozia unui obuz. Programa de bacalaureat îl include printre autorii canonici.

Între 2021 și 2026, CNCE l-a numit în subiectul al III-lea de patru ori la profilul real și de patru ori la profilul umanist, de fiecare dată alături de alt autor, la alegere: Ion Creangă, G. Călinescu sau Liviu Rebreanu. În subiectul de rezervă al sesiunii din august 2026, la profilul real, Subiectul I a pornit de la un fragment din amintirile actriței Leny Caler despre scriitor.

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu scrie că subiectul CNCE a cerut acest roman. Subiectul numește autorul sau tipul de roman, iar tu alegi opera și o numești de la început în eseu.
  • Nu-l confunda pe narator cu autorul. Ștefan Gheorghidiu povestește la persoana I, iar Cartea a doua folosește experiența de front a lui Camil Petrescu, dar personajul rămâne o ficțiune.
  • Nu scrie că Ela l-a înșelat sigur pe Ștefan. Romanul arată doar bănuielile lui; infidelitatea nu este dovedită niciodată, iar punctul de vedere al Elei nu îl aflăm.
  • Nu spune că romanul are un narator omniscient. Totul este văzut prin conștiința lui Ștefan, așa că lumea romanului este una subiectivă.
  • Nu inversa cele două părți. Cartea întâi este mai ales amintirea căsniciei, pornită de la discuția de la popotă; Cartea a doua urmează războiul, ca un jurnal de front.
  • Nu scrie că Ștefan o ucide pe Ela sau pe domnul G. Gelozia îl duce până la gândul crimei, dar la sfârșit el îi lasă Elei bani și bunurile casei și se desparte de ea.
  • Nu povesti romanul în loc să-l analizezi. Eseul de bacalaureat cere încadrare, episoade comentate și elemente de structură, nu rezumat.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Unde găsesc rezumatul romanului pe capitole?+

    R.:Romanul are două părți, Cartea întâi și Cartea a doua, împărțite în capitole cu titluri, dar aici îl găsești povestit pe momentele lui principale: discuția de la popotă, începutul iubirii, moștenirea, excursia la Odobești, despărțirile, noaptea de la Câmpulung, frontul și despărțirea finală. Romanul este protejat de dreptul de autor și nu l-am citat. Pentru un rezumat capitol cu capitol, citește romanul în ediția ta: un rezumat nu ține locul lecturii.

  2. 2.Cum îl caracterizez pe Ștefan Gheorghidiu?+

    R.:Începe cu statutul social: student la Filosofie, fără avere până la moștenirea de la un unchi bogat, sublocotenent concentrat în 1916, narator al romanului. Continuă cu statutul psihologic: lucid, analitic, orgolios, însetat de certitudini. Statutul moral este al unui om intransigent, care nu acceptă compromisuri. Alege o trăsătură, de exemplu setea de absolut în iubire, și ilustreaz-o prin discuția de la popotă și prin excursia la Odobești.

  3. 3.A înșelat-o Ela pe Ștefan?+

    R.:Romanul nu răspunde. Tot ce aflăm despre Ela trece prin bănuielile lui Ștefan, iar scrisoarea anonimă de la sfârșit nu este o dovadă. Tocmai această nesiguranță face parte din sensul romanului: personajul vrea o certitudine pe care conștiința lui nu o poate obține. În eseu, nu prezenta adulterul ca pe un fapt, ci ca pe o bănuială a naratorului.

  4. 4.Ce semnifică titlul romanului?+

    R.:Titlul numește două nopți și două experiențe. Ultima noapte de dragoste este noaptea petrecută cu Ela la Câmpulung, în ajunul intrării României în război. Întâia noapte de război este prima noapte pe front. Prima jumătate a titlului ține de Cartea întâi, a iubirii, a doua de Cartea a doua, a războiului, iar între ele se schimbă felul în care Ștefan înțelege lumea.

  5. 5.Este un roman psihologic sau un roman al experienței?+

    R.:Amândouă lecturile sunt folosite, iar subiectele de bacalaureat le pun împreună: «roman psihologic sau al experienței». Programa școlară îl dă ca exemplu de roman psihologic, pentru analiza conștiinței și narațiunea la persoana I. Îl poți citi și ca roman al experienței, pentru că pune în centru două experiențe trăite, iubirea și moartea. Alege o încadrare și argumenteaz-o cu două trăsături ilustrate prin episoade.

  6. 6.Cum scriu despre «tema și viziunea» în acest roman?+

    R.:Tema este iubirea absolută pusă la încercare de gelozie și de război, ilustrată prin excursia la Odobești și prin experiența frontului. Viziunea este cea a unui intelectual lucid, care cunoaște lumea doar prin propria conștiință. Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu; subiectele din 2021–2026 cer particularități ale textului, iar tema intră în reperul al doilea, cu două episoade semnificative.

  7. 7.Cum scriu despre relația dintre Ștefan și Ela?+

    R.:Prezintă întâi statutul fiecăruia: Ștefan, student la Filosofie și narator lucid, Ela, studentă admirată, apoi doamnă a lumii bune. Urmărește apoi cum se schimbă relația: de la iubirea născută din admirația ei și din orgoliul lui, la gelozie și despărțire. Două episoade potrivite sunt excursia la Odobești și noaptea de la Câmpulung, cu cererea Elei de bani. Ca elemente de structură, folosește perspectiva narativă și timpul subiectiv.

  8. 8.Este romanul autobiografic?+

    R.:În parte. Cartea a doua pornește de la experiența de front a lui Camil Petrescu, care a luptat ca ofițer în Primul Război Mondial, a fost rănit și a căzut prizonier. Ștefan Gheorghidiu rămâne însă un personaj de roman, nu autorul: chiar dacă cercetătorii au găsit în povestea căsniciei ecouri din viața scriitorului, ea este o construcție literară. În eseu, vorbește despre narator-personaj.

  9. 9.De ce nu sunt citate din roman pe această pagină?+

    R.:Camil Petrescu a murit în 1957, iar operele lui intră în domeniul public abia la 1 ianuarie 2028. Până atunci, pagina povestește și analizează romanul cu cuvintele noastre, după surse deschise, fără să-l citeze; citatele verificate vor fi adăugate după această dată. Pentru eseu, alege citatele din ediția pe care o citești și copiază-le exact.

Opere înrudite

Toate operele pentru bacalaureat

Surse

Pagina aceasta e scrisă de noi, nu de CNCE. Stare la 23 octombrie 2026.

23 octombrie 2026

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.