Kleksa

dramă

«Meșterul Manole» de Lucian Blaga — rezumat pe acte, personaje, eseu (bacalaureat)

De șapte ani, meșterul Manole încearcă să ridice o biserică pe Argeș, iar zidurile se prăbușesc mereu. Starețul Bogumil îi spune că biserica va sta numai dacă un om va fi zidit de viu în ea. Manole refuză crima, apoi jură împreună cu zidarii lui să zidească femeia care va veni cea dintâi: vine Mira, soția lui. Aici găsești drama povestită act cu act, personajele cu statutul și trăsăturile lor, relațiile dintre ele, diferențele față de balada «Monastirea Argeșului», încadrarea și subiectele de bacalaureat din 2021–2026 la care poți scrie despre ea. Piesa este protejată de dreptul de autor, așa că pagina nu citează din ea: citește-o întreagă.

Autor
Lucian Blaga (1895-1961)
Publicare
Sibiu, Tiparul Institutului de Arte Grafice «Dacia Traiană», 1927; jucată prima dată la Teatrul Național din București, la 6 aprilie 1929
Specia
dramă în cinci acte, pe tema mitului jertfei pentru creație
Curent / perioadă
perioada interbelică; dramă modernă, cu elemente de expresionism
  • La bacalaureat: doar profil umanist (și pedagogic)autor canonic al programei · Tipul de text din programă: dramă
  • Drepturi: protejat de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2031

Pe scurt

începe de aici

«Meșterul Manole» este o dramă în cinci acte, publicată de Lucian Blaga în 1927 și jucată prima dată în 1929. Acțiunea se petrece pe Argeș, într-un timp mitic. De șapte ani, meșterul Manole încearcă să ridice o biserică, dar zidurile se prăbușesc mereu. Manole măsoară și socotește, dar nu găsește în socoteli cauza prăbușirilor. Starețul Bogumil îi spune că biserica nu va sta fără o jertfă mare: sufletul unui om zidit de viu. Manole se împotrivește, pentru că jertfa ar fi o crimă.

Vodă trimite un sol ca să grăbească lucrul. Manole și cei nouă zidari ai lui se leagă prin jurământ să zidească femeia, soție sau soră, care va veni cea dintâi la ei. Trei zile se pândesc unii pe alții. Vine Mira, soția lui Manole, care aflase de hotărârea lor și venise s-o împiedice. Manole îi spune că zidirea este un joc, iar ea intră în joc.

Biserica se înalță, dar Manole aude vaietul Mirei din zid. Vrea să dărâme biserica ca s-o salveze, însă zidarii îl opresc. Când biserica este gata, Vodă vine s-o vadă, cu boieri și călugări. Călugării și boierii îl acuză pe Manole de omor și cer să fie pedepsit, iar mulțimea îl apără. Înainte ca Vodă să hotărască, Manole se aruncă de pe acoperișul bisericii. În clipa morții lui, vaietul din zid încetează. Zidarii rămân în viață.

Rezumat pe capitole

capitol cu capitol

Actul I: noaptea, în odaia de lucru a lui Manole

Este noapte târziu, în odaia de lucru a meșterului Manole. Pe masă stă o machetă mică de lemn a bisericii pe care meșterul vrea s-o ridice. Manole, aplecat peste pergamente și planuri, măsoară și socotește. În fața mesei stă starețul Bogumil, care clipește des din ochi, iar într-un colț doarme Găman, o apariție ca din poveste.

Manole îi spune starețului necazul lui. De șapte ani încearcă să ridice biserica, iar zidurile se prăbușesc iar și iar. Măsoară și socotește, dar nu găsește cauza prăbușirilor și nu înțelege ce îi dărâmă zidurile.

Bogumil nu are încredere în socoteli: în cifrele meșterului vede semnele diavolului. Vorbește despre niște puteri care nu se supun legilor obișnuite și spune că zidurile vor sta doar printr-o jertfă mare: un om zidit de viu în biserică. Se întreabă chiar dacă Dumnezeu și Satana nu sunt frați, o idee a ereziei bogomililor, de la care vine și numele lui. Manole se împotrivește: o asemenea jertfă ar fi o crimă, iar porunca spune să nu ucizi.

Tot în această noapte, Găman se oferă să fie zidit el însuși în biserică. Vine apoi Mira, soția lui Manole. Ca să-l înveselească pe meșter, glumește, se urcă pe spatele lui Găman, care doarme, și se joacă de-a biserica ce nu se mai prăbușește. Fără să știe, Mira anunță prin acest joc ce o așteaptă.

Actul este expozițiunea dramei. Îi prezintă pe Manole, pe Bogumil și pe Mira și arată conflictul din conștiința meșterului, care oscilează între a cerceta cu mintea și a crede în jertfă.

Actul al II-lea: printre ruinele bisericii

Al doilea act se petrece printre ruinele bisericii, unde se află Manole și cei nouă zidari ai lui. Patru dintre ei au avut cândva alte meserii: unul a fost cioban, altul pescar, altul călugăr, altul ocnaș. Toți îi împărtășesc lui Manole patima de a clădi.

Un sol vine de la Vodă, care așteaptă biserica și îl presează pe meșter să o termine. Manole le vorbește atunci zidarilor despre jertfa cerută. Unii șovăie, dar, după o înfruntare grea, se învoiesc. Hotărârea lor este pecetluită printr-un jurământ: vor zidi în biserică femeia, soție sau soră, care va veni cea dintâi la ei.

Hotărârea nu mai este doar a lui Manole: jurământul îi leagă pe toți zece. Spre deosebire de baladă, unde jertfa le este impusă meșterilor de un vis și de amenințarea domnitorului, în dramă ea vine dintr-o frământare îndelungată a lui Manole.

Actul al III-lea: așteptarea și venirea Mirei

Trei zile, zidarii așteaptă la locul jertfei și se pândesc unii pe alții: fiecare îl bănuiește pe altul că ar putea încălca jurământul.

Vine Mira. Aflase de hotărârea lor și venise tocmai ca s-o împiedice. Îi întâmpină pe meșteri ca pe niște ucigași și îl socotește vinovat pe starețul Bogumil, care i-a împins la rău. Încearcă să-i abată de la crimă, apărând viața omului.

Manole îi spune atunci că totul este un joc. Mira, ca un copil, intră în joc, iar meșterul începe zidirea. Manole spune atunci că jocul va ține puțin, dar minunea pe care o naște va dura veșnic.

Criticii citesc diferit această scenă. Pentru unii, Mira nu consimte niciodată la jertfă și continuă să se împotrivească. Pentru alții, ea o primește în cele din urmă și participă conștient la ea. Spune în eseu cum o citești tu și sprijină-ți lectura pe text.

Actul al IV-lea: zidirea și vaietul din zid

Mira a fost zidită, iar biserica se înalță, de data aceasta fără să se mai prăbușească. Zidarii lucrează cu înfrigurare, prinși de febra clădirii. Manole însă aude din zid vaietul Mirei, iar suferința ei stă în centrul actului.

Chinuit de vaiet și de remușcare, Manole se răzvrătește împotriva propriei fapte. Vrea să dărâme biserica, ca s-o elibereze pe Mira. Este a doua oară când se împotrivește jertfei: la început o amânase cât putuse.

Zidarii îl opresc. Biserica pentru care s-a jertfit totul nu mai este doar a lui: criticii arată că, odată ridicată, opera nu mai aparține creatorului ei, ci celor care vor veni.

Actul al V-lea: biserica gata, judecata și moartea lui Manole

Biserica este gata. Vodă vine să o vadă, însoțit de boieri, de călugări și de norod, și se bucură de măreția ei.

Reacțiile sunt însă potrivnice. Călugării și boierii îl acuză pe Manole de omor și cer să fie pedepsit, iar mulțimea îl apără. Vodă ajunge să fie judecătorul acestei dispute. Manole este sus, pe acoperișul bisericii. Înainte ca Vodă să hotărască, se aruncă de pe acoperiș și moare. În clipa morții lui, vaietul din zid încetează.

Zidarii rămân în viață. Spre deosebire de baladă, unde toți meșterii mor căzând de pe acoperiș, drama îi lasă să trăiască, iar unii critici văd în fiecare dintre ei un alt Manole.

Criticii nu cad de acord asupra acestei morți. Pentru unii este o sinucidere, ultimul gest de revoltă al omului împotriva puterii care l-a împins la creație. Pentru alții este o moarte necesară, prin care creatorul se unește cu opera lui și cu Mira. Oricum ar fi citită, moartea lui Manole este un gest al lui, nu urmarea unei porunci a domnitorului, ca în baladă.

Planul acțiunii

  1. 1.Noaptea, Manole măsoară și socotește în odaia lui de lucru.
  2. 2.De șapte ani, zidurile bisericii se prăbușesc mereu.
  3. 3.Starețul Bogumil îi spune că biserica cere jertfa unui om zidit de viu.
  4. 4.Manole refuză jertfa: ar fi o crimă.
  5. 5.Găman se oferă să fie zidit el însuși în biserică.
  6. 6.Mira se urcă pe spatele lui Găman și se joacă de-a biserica.
  7. 7.Printre ruinele bisericii, vine un sol de la Vodă.
  8. 8.Manole le vorbește zidarilor despre jertfă; unii șovăie.
  9. 9.Un jurământ îi leagă pe Manole și pe zidari să zidească femeia care va veni cea dintâi.
  10. 10.Trei zile, zidarii se pândesc unii pe alții.
  11. 11.Vine Mira, ca să împiedice crima.
  12. 12.Mira îl socotește vinovat pe starețul Bogumil.
  13. 13.Manole îi spune Mirei că zidirea este un joc.
  14. 14.Mira intră în joc, iar Manole o zidește.
  15. 15.Biserica se înalță fără să se mai prăbușească.
  16. 16.Manole aude vaietul Mirei din zid.
  17. 17.Manole vrea să dărâme biserica ca s-o salveze pe Mira.
  18. 18.Zidarii îl opresc.
  19. 19.Vodă vine cu boieri și călugări să vadă biserica.
  20. 20.Călugării și boierii îl acuză pe Manole de omor, iar mulțimea îl apără.
  21. 21.Înainte ca Vodă să hotărască, Manole se aruncă de pe acoperiș.
  22. 22.Vaietul din zid încetează.
  23. 23.Zidarii rămân în viață.

Personaje

Manole
Statut social: meșterul care conduce lucrul la biserică, în fruntea a nouă zidari, și soțul Mirei. Statut psihologic: un om al calculului, care măsoară și socotește, dar și un creator stăpânit de patima de a clădi, pe care criticii o numesc demonie a creației. Statut moral: refuză multă vreme jertfa, pentru că ar fi o crimă, apoi o săvârșește și nu-și poate ierta fapta. Trăsătura care îl definește este conflictul interior dintre iubirea pentru Mira și patima creației. Primul episod relevant este începutul: aplecat peste planuri, Manole caută în socoteli cauza prăbușirii zidurilor și respinge jertfa. Al doilea este după zidire: vrea să dărâme biserica ca s-o salveze pe Mira, iar la sfârșit se aruncă de pe acoperișul bisericii.
Mira
Statut social: soția lui Manole; în baladă, personajul se numește Ana. Statut psihologic: veselă și luminoasă, cu o candoare de copil. Statut moral: apără viața și iubirea și se opune jertfei omenești, pe care o socotește o crimă. Criticul George Gană a numit-o cea mai pură figură din teatrul lui Blaga. Primul episod relevant este jocul din primul act: ca să-l înveselească pe Manole, se urcă pe spatele lui Găman și se joacă de-a biserica. Al doilea este venirea ei la locul jertfei: vine ca să împiedice crima și intră, ca într-un joc, în zidirea pregătită de Manole. Criticii nu cad de acord dacă ea consimte sau nu la jertfă.
Starețul Bogumil
Statut social: stareț, adică mai-marele unei mănăstiri, cu care Manole își împarte frământarea în noaptea din primul act. Personajul nu există în baladă: este o invenție a lui Blaga. Statut psihologic și moral: un om enigmatic, cu vorbe obscure, care nu are încredere în socotelile meșterului. Numele lui amintește de bogomili, o erezie care vedea lumea împărțită între puterea binelui și puterea răului; Bogumil însuși se întreabă dacă Dumnezeu și Satana nu sunt frați. El este cel care îl îndeamnă pe Manole la jertfa unui om zidit de viu. Pentru Mira, el este vinovatul care i-a împins pe meșteri la rău. Criticii îl citesc ca pe un personaj-simbol, purtătorul ideii de jertfă.
Găman
O apariție ciudată, ca din poveste, pe care o găsim în primul act dormind într-un colț al odăii lui Manole, neliniștit în somn. Statut psihologic și moral: o ființă primitivă, care trăiește în legătură directă cu puterile pământului. Simte primul puterile care dărâmă zidurile și se oferă să fie zidit el însuși în biserică. Mira se urcă pe spatele lui adormit și se joacă de-a biserica. Este, alături de Manole, singurul care aude vaietul Mirei din zid. Criticii îl văd ca pe un alter ego al meșterului și ca pe o întruchipare a pământului.
Vodă
Domnitorul care așteaptă biserica. În dramă se numește doar Vodă, nu Negru Vodă, ca în baladă. Îl presează pe Manole, printr-un sol, să termine lucrul, dar își pierde trăsăturile negative din baladă: nu-i amenință pe meșteri cu moartea și nu le ia schelele. În ultimul act vine să vadă biserica, se bucură de ea și ajunge să judece între călugării și boierii care îl acuză pe Manole și mulțimea care îl apără. Manole moare înainte ca Vodă să hotărască.
Zidarii
Cei nouă oameni ai lui Manole. Nu au nume: sunt numiți după numărul lor, întâiul, al doilea și așa mai departe. Patru dintre ei au avut cândva alte meserii: unul a fost cioban, altul pescar, altul călugăr, altul ocnaș. Se leagă cu Manole prin jurământul jertfei, apoi se pândesc unii pe alții în cele trei zile de așteptare. După zidire, lucrează cu înfrigurare și îl opresc pe Manole să dărâme biserica. Spre deosebire de meșterii din baladă, rămân în viață la sfârșit.
Personaje episodice
Solul trimis de Vodă, care îl grăbește pe Manole să termine biserica. În ultimul act apar boierii și călugării din alaiul domnitorului, care îl acuză pe Manole de omor, și mulțimea, norodul care îl apără. Ei dau scenei finale caracterul unei judecăți publice a creatorului.

Relația dintre personaje

La profilul umanist, eseul poate cere relația dintre două personaje: statutul fiecăruia, relația lor în două episoade comentate și elementele de structură care o construiesc.
Manole și Mira
Este relația care susține toată drama: Manole o iubește pe Mira, dar trebuie să aleagă între ea și biserică. Criticii au văzut în Mira și în biserică cele două jumătăți ale ființei lui Manole: fără una dintre ele, el nu mai este întreg. Primul episod relevant este jocul din primul act, în care Mira, urcată pe spatele lui Găman, se joacă de-a biserica. Al doilea este zidirea: Manole îi spune că totul este un joc, iar ea intră în joc. După aceea, vaietul ei din zid îl chinuie până la sfârșit și încetează abia când el moare.
Manole și starețul Bogumil
Este relația dintre un creator și cel care îl împinge spre crimă. Manole își spune frământarea în fața starețului, dar Bogumil nu-i aduce liniște: îi spune că biserica va sta numai prin jertfa unui om. Primul episod relevant este discuția de noapte din primul act, în care Manole se împotrivește în numele poruncii creștine. Al doilea este venirea Mirei la locul jertfei: ea îl socotește pe stareț vinovatul care i-a împins pe meșteri la rău. Criticii văd în Bogumil una dintre fețele conflictului din conștiința lui Manole.
Mira și starețul Bogumil
Mira și Bogumil sunt cele două principii între care se zbate Manole. Bogumil este purtătorul ideii de jertfă, Mira apără viața și iubirea. Criticii arată că sunt personaje fără evoluție psihologică, mai degrabă simboluri decât oameni obișnuiți, ca în teatrul expresionist. Primul episod relevant este începutul, când Bogumil vorbește de jertfă, iar Mira, în aceeași noapte, se joacă de-a biserica. Al doilea este venirea Mirei la locul jertfei, unde îl acuză pe stareț.
Manole și zidarii
Zidarii lucrează alături de Manole și îi împărtășesc patima de a clădi. Primul episod relevant este hotărârea din actul al doilea: unii șovăie, dar se învoiesc, iar un jurământ îi leagă pe toți să zidească femeia care va veni cea dintâi. Al doilea este după zidire: când Manole vrea să dărâme biserica ca s-o salveze pe Mira, zidarii îl opresc, pentru că biserica nu mai este doar a lui. La sfârșit, ei rămân în viață, iar Manole moare singur.

Timpul și spațiul

Ca balada, care începe cu versul «Pe Argeș în jos», Blaga așază acțiunea pe Argeș, dar într-un timp mitic românesc, fără an și fără domnitor numit. Timpul acesta nedeterminat face din povestea meșterului o poveste a oricărui creator.

Primul act se petrece noaptea, în odaia de lucru a lui Manole. Al doilea, printre ruinele bisericii. Al treilea, la locul jertfei, unde zidarii așteaptă trei zile, iar ultimul, la biserica terminată. Drama nu începe, ca balada, cu alegerea locului: îl găsește pe Manole după șapte ani de încercări zadarnice. Aflăm din piesă că meșterul încercase să zidească în mai multe locuri, chiar pe moaște și pe albia unui râu mutat din loc.

Încadrare și context

Lucian Blaga publică «Meșterul Manole» în 1927, la Sibiu, la Tiparul Institutului de Arte Grafice «Dacia Traiană». Drama are cinci acte și a fost jucată prima dată la 6 aprilie 1929, la Teatrul Național din București. Blaga scrisese până atunci alte drame, începând cu «Zamolxe» (1921).

Piesa pornește de la legenda Mănăstirii Argeșului, pe care o cunoști din balada populară «Monastirea Argeșului», în versiunea lui Vasile Alecsandri: zidurile ridicate ziua se surpă noaptea, până când meșterul își zidește soția. Blaga păstrează zidurile care se surpă, pe cei nouă meșteri, jurământul și jertfa soției, dar schimbă mult povestea. Introduce un personaj nou, starețul Bogumil, mută conflictul în conștiința lui Manole, iar finalul nu mai vine de la domnitor.

Pentru eseu, poți încadra opera în perioada interbelică, ca dramă modernă, cu elemente de expresionism. Prima trăsătură este felul în care sunt construite personajele: ele sunt mai degrabă simboluri ale unor forțe și principii decât oameni cu o psihologie obișnuită. A doua este conflictul, care nu este social sau istoric, ci se dă între aceste forțe, în conștiința creatorului. Drama mai este citită ca dramă de idei sau ca dramă mitică, pentru că repune în scenă mitul jertfei pentru creație. Legenda meșterului este socotită unul dintre miturile fundamentale ale culturii românești, iar mitul ei este numit mitul estetic.

Elemente de structură și de compoziție

Drama are cinci acte. Pe această pagină o povestim act cu act, pe momentele principale descrise de surse, fără împărțirea pe scene. Înaintea textului, Blaga dă lista personajelor și precizează locul și timpul acțiunii, iar notațiile autorului arată, de-a lungul piesei, decorul și gesturile personajelor.

Construcția urmează gradat drumul spre deznodământ. Primul act este expozițiunea: îi prezintă pe Manole, pe Bogumil și pe Mira și arată conflictul din conștiința meșterului. Al doilea aduce solul lui Vodă și hotărârea zidarilor, pecetluită prin jurământ, iar al treilea, venirea Mirei și zidirea. Al patrulea arată suferința Mirei și răzvrătirea lui Manole, iar al cincilea, judecata și moartea lui. Unii critici au văzut în ea modelul tragediei clasice, iar în Manole un erou de tragedie.

Conflictul exterior din baladă, dintre meșteri și domnitor, lipsește aproape cu totul. În locul lui stă un conflict interior: Manole este sfâșiat între iubirea pentru Mira și patima de a clădi, între porunca de a nu ucide și jertfa cerută de biserică.

Limbaj și mijloace artistice

notațiile autorului

locul și timpul acțiunii, la începutul piesei: pe Argeș, într-un timp mitic românesc; decorul nopții din primul act

Notațiile așază acțiunea în afara istoriei și dau tonul fiecărui act: odaia de lucru de noapte, ruinele, locul jertfei. Ele arată și gesturile personajelor, de pildă clipitul starețului sau somnul neliniștit al lui Găman.

personajele-simbol

Mira, Bogumil și Găman

Ca în teatrul expresionist, personajele întruchipează forțe și principii: Mira viața și iubirea, Bogumil jertfa, Găman puterile pământului. De aceea nu evoluează psihologic, iar conflictul se dă între ce reprezintă ele, în conștiința lui Manole.

conflictul interior

frământarea lui Manole între iubire și creație

Spre deosebire de baladă, unde meșterii sunt amenințați de domnitor, conflictul dramei este în sufletul meșterului. Este conflictul tragic al piesei: nu poate fi rezolvat decât prin moartea eroului.

motivul zidului care se surpă

cei șapte ani de lucru și prăbușirile repetate ale bisericii

Motivul vine din baladă și deschide drama. Prăbușirile arată că nici cele mai bune socoteli nu ajung: opera cere altceva decât măsură și calcul.

jurământul

legământul zidarilor cu Manole

Jurământul îi leagă pe toți zece de jertfă și lasă alegerea în seama întâmplării: va fi zidită femeia care vine cea dintâi. El explică așteptarea apăsătoare din actul al treilea și puterea zidarilor de a-l opri pe meșter mai târziu.

vaietul din zid

glasul Mirei, auzit de Manole și de Găman după zidire

Vaietul arată prețul operei și ține vie vina meșterului. Încetează în clipa morții lui Manole, iar criticii văd aici un semn al împăcării dintre creator și cea pe care a jertfit-o.

numele personajelor

Bogumil, Mira, Vodă fără nume

Numele starețului trimite la o erezie dualistă, ceea ce îl face suspect încă de la început. Soția meșterului nu se mai numește Ana, ca în baladă, iar domnitorul nu mai are nume: personajele devin tipuri.

Semnificația titlului

Titlul păstrează numele meșterului din legendă, constructorul legendar al bisericii de la Curtea de Argeș. Cuvântul «meșter» îl numește pe omul care stăpânește un meșteșug și îi conduce pe ceilalți, dar la Blaga numele capătă un sens mai larg: Manole devine imaginea creatorului care plătește pentru opera lui cu tot ce are mai scump și, la sfârșit, cu propria viață.

Tema și viziunea despre lume

Creația și jertfa

Tema dramei este jertfa cerută de creație. Biserica nu se ridică prin socoteli, oricât de bune ar fi, ci numai după ce Manole își zidește soția. Primul episod relevant este discuția de noapte din primul act, în care Bogumil vorbește despre jertfa unui om zidit de viu. Al doilea este zidirea Mirei, după care biserica se înalță. Drama reia astfel mitul jertfei pentru creație, numit și mitul estetic.

Iubirea și patima de a clădi

Manole o iubește pe Mira și, în același timp, este stăpânit de dorința de a duce biserica la capăt. Cele două nu se pot împăca: ca să câștige una, trebuie să o piardă pe cealaltă. Primul episod relevant este rezistența lui din primul act, când refuză jertfa. Al doilea este răzvrătirea de după zidire, când vrea să dărâme biserica ca s-o salveze pe Mira. Criticii au văzut aici conflictul tragic al creatorului.

Credința, „puterile” și porunca

Drama pune față în față mai multe feluri de a crede. Manole se sprijină pe porunca creștină de a nu ucide. Bogumil vorbește despre niște puteri care cer sânge și se întreabă dacă Dumnezeu și Satana nu sunt frați. Găman trăiește în legătură directă cu puterile pământului. Mira apără viața, fără de care nicio biserică nu are rost. Biserica se ridică, până la urmă, prin încălcarea poruncii pe care trebuia să o slujească.

Jocul și moartea

Jocul străbate toată drama. În primul act, Mira se joacă de-a biserica pe spatele lui Găman, fără să știe ce anunță. În actul al treilea, Manole îi spune că zidirea este un joc, iar ea intră în joc. Pentru Mira, jocul ascunde adevărul zidirii, dar tocmai de aceea scena devine și mai crudă: o femeie veselă și încrezătoare este zidită de omul pe care îl iubește.

Destinul creatorului

Manole nu poate renunța la biserică: patima de a clădi este mai puternică decât el. După ce opera este gata, ea nu-i mai aparține, iar oamenii nu-l mai pot judeca după măsura obișnuită. Primul episod relevant este momentul în care zidarii îl opresc să dărâme biserica. Al doilea este finalul, când călugării îl acuză, mulțimea îl apără, iar el se aruncă de pe biserica lui. Unii critici văd aici destinul singuratic al omului de geniu.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026, deși este încă foarte căutată. Ce înveți pentru ea intră acum în reperele subiectelor: tema și două scene semnificative. Pentru această dramă, tema este jertfa cerută de creație, iar viziunea este cea a unui creator care nu poate face o operă durabilă fără să plătească cu viața celor dragi și cu propria viață.

Testează-te: Meșterul Manole

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

De câți ani încearcă meșterul Manole să ridice biserica, fără ca zidurile să țină?

Întrebarea 2. (0–1)

Cine îl îndeamnă pe Manole să zidească un om de viu în biserică?

Întrebarea 3. (0–1)

Cum reacționează Manole la început, când starețul vorbește despre jertfă?

Întrebarea 4. (0–1)

Spune dacă aceste afirmații despre dramă sunt adevărate sau false.
Ca în baladă, Manole lucrează cu nouă zidari.
Starețul Bogumil apare și în balada «Monastirea Argeșului».
În baladă, soția meșterului se numește Ana.

Întrebarea 5. (0–1)

Cine aude vaietul Mirei din zidul bisericii?

Întrebarea 6. (0–1)

Spune dacă aceste afirmații despre personajele dramei sunt adevărate sau false.
Vodă se numește Negru Vodă, ca în baladă.
La sfârșit, zidarii rămân în viață, spre deosebire de baladă.
Mira vine la locul jertfei tocmai ca să împiedice crima.

Întrebarea 7. (0–1)

Ordonează întâmplările din dramă în ordinea în care au loc.
1Starețul vorbește despre un om zidit de viu.
2Manole o zidește pe Mira, după ce îi spune că totul e un joc.
3Zidarii se învoiesc să zidească femeia care va veni cea dintâi.
4Vodă vine cu boierii și călugării să vadă biserica terminată.

Întrebarea 8. (0–1)

Ce face Manole la sfârșitul dramei, când biserica este gata?

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

sau rezolvă gratuit un subiect întreg

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește opera în subiect. Drama este în programa profilului umanist, la textul dramatic, unde programa cere comedia și drama. Între 2021 și 2026, la profilul umanist, subiectul al III-lea a cerut de două ori construcția unui personaj dintr-un text dramatic studiat și o dată construcția unui personaj dintr-o dramă studiată: la oricare dintre ele poți scrie despre «Meșterul Manole».

Eseul despre personaj are trei repere: statutul social, psihologic și moral al personajului, o trăsătură ilustrată prin două scene comentate și două componente de structură sau de limbaj, de pildă acțiunea, conflictul dramatic, notațiile autorului, actul sau scena. Pentru Manole, alege conflictul interior ca trăsătură și scenele de noapte din primul act și răzvrătirea de după zidire. Ai nevoie de cel puțin 400 de cuvinte.

Capcane frecvente: rezumatul în locul analizei, confuzia cu balada (numele Ana, aripile de șindrilă, schelele luate de domnitor) și ideea că Vodă hotărăște moartea meșterului.

Cel mai recent subiect · 2025, august · profil umanist

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text dramatic studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; – evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două scene/secvențe comentate; – analiza a două componente de structură și/sau de limbaj ale textului dramatic studiat, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, modalități de caracterizare, notațiile autorului, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales0–6 p
  • Menționarea oricărei trăsături a personajului ales0–2 p
  • Ilustrarea trăsăturii menționate printr-un prim episod/secvență comentat(ă)0–2 p
  • Ilustrarea trăsăturii menționate printr-un al doilea episod/secvență comentat(ă)0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru construcția personajului ales0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru construcția personajului ales0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Construcția unui personaj · 3

  1. 2025, august · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text dramatic studiat.

    Scrie eseul în acest test

  2. 2024, specială · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un text dramatic studiat.

    Scrie eseul în acest test

  3. 2024, model · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-o dramă studiată.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Verifică-te

Întrebări despre operă, cu răspunsul și explicația: alege, apoi verifică-te.

  1. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 1. (0–1)

    Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Drama „Meșterul Manole” de Lucian Blaga (1927) este inspirată din:

    De la ce pornește drama: de la legenda Mănăstirii Argeșului, în care zidurile ridicate ziua se surpă noaptea, până când meșterul își zidește soția.

  2. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 2. (0–3)

    Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată sau falsă.
    Tema dramei „Meșterul Manole” de Lucian Blaga este sacrificiul cerut de creație.
    „Jocul ielelor” de Camil Petrescu este o dramă de idei.
    „Meșterul Manole” se încheie cu un final fericit, în care toate personajele se împacă.

    Adevărat sau fals: tema dramei este sacrificiul cerut de creație, iar piesa nu se încheie cu un final fericit, ci cu moartea lui Manole.

  3. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 3. (0–1)

    Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Cine este Gelu Ruscanu, personajul dramei „Jocul ielelor” de Camil Petrescu?

    Cine este Gelu Ruscanu din «Jocul ielelor»: un ziarist stăpânit de setea de absolut; una dintre variantele greșite descrie meșterul care zidește o mănăstire cu prețul unei jertfe, adică pe Manole.

Despre autor

Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, la Lancrăm, în județul Alba, și a murit la 6 mai 1961. A fost poet, dramaturg și filosof, iar din 1926 diplomat, atașat de presă și consilier la legațiile României din Varșovia, Praga, Berna și Viena. În 1936 a fost ales membru al Academiei Române. Programa de bacalaureat îl include printre autorii canonici.

Între 2021 și 2026, la profilul umanist, CNCE l-a numit în subiectul al III-lea de două ori, la textul poetic. Subiectul I a pornit, la sesiunea din august 2025, de la un fragment din «Tatăl meu, Lucian Blaga» de Dorli Blaga, fiica lui, iar subiectul al II-lea a dat la modelul din 2023 poezia lui «Lumina de ieri».

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu scrie că subiectul CNCE a cerut «Meșterul Manole». Subiectul cere un text dramatic sau o dramă studiată, iar tu alegi opera și o numești în eseu.
  • Nu confunda drama cu balada. La Blaga, Vodă nu le ia meșterilor schelele, nimeni nu-și face aripi de șindrilă, iar zidarii rămân în viață.
  • Soția meșterului se numește Mira, nu Ana. Ana este numele ei din balada populară.
  • Starețul Bogumil nu apare în baladă: este un personaj adăugat de Blaga. Nu-l transforma într-un preot creștin oarecare: numele lui trimite la o erezie.
  • Manole din fragmentul dat la subiectul al II-lea în sesiunea specială din 2023 este sculptorul Manole Crudu din «Moartea unui artist» de Horia Lovinescu, iar cel din sesiunea specială din 2025 este un personaj din «Trenurile mele» de Tudor Mușatescu. Niciunul nu este meșterul lui Blaga.
  • Nu scrie că Vodă îl osândește pe Manole. Călugării și boierii îl acuză, mulțimea îl apără, iar Manole se aruncă de pe biserică înainte ca Vodă să hotărască.
  • Nu povesti piesa în loc să o analizezi. Eseul cere statutul personajului, o trăsătură ilustrată prin două scene și două componente de structură sau de limbaj, nu un rezumat.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Unde găsesc rezumatul dramei «Meșterul Manole» pe acte?+

    R.:Aici o găsești povestită act cu act: noaptea din odaia de lucru a lui Manole, solul lui Vodă și hotărârea zidarilor, așteptarea și venirea Mirei, zidirea și vaietul din zid, judecata și moartea lui Manole. Piesa este protejată de dreptul de autor și nu am citat din ea. Pentru scene și replici, citește drama întreagă: un rezumat nu ține locul lecturii.

  2. 2.Cum îl caracterizez pe meșterul Manole?+

    R.:Începe cu statutul social: meșterul care conduce lucrul la biserică și soțul Mirei. Statutul psihologic este al unui om al calculului, stăpânit de patima de a clădi; statutul moral, al unui om care refuză multă vreme crima, apoi o săvârșește și nu-și iartă fapta. Ca trăsătură, alege conflictul interior dintre iubire și creație și ilustrează-l prin discuția de noapte cu Bogumil și prin răzvrătirea de după zidire.

  3. 3.Ce rol are starețul Bogumil?+

    R.:Bogumil este personajul care îl îndeamnă pe Manole la jertfă: el îi spune lui Manole că biserica va sta numai dacă un om va fi zidit de viu în ea. Nu există în baladă, ci este adăugat de Blaga. Numele lui trimite la bogomili, o erezie care vedea lumea împărțită între bine și rău, iar el însuși se întreabă dacă Dumnezeu și Satana nu sunt frați. Criticii îl citesc ca pe un simbol al ideii de jertfă.

  4. 4.Prin ce se deosebește drama lui Blaga de balada «Monastirea Argeșului»?+

    R.:Blaga păstrează zidurile care se surpă, cei nouă meșteri, jurământul și jertfa soției. Schimbă însă mult: adaugă personajele Bogumil și Găman, numește soția Mira, mută conflictul în conștiința meșterului și lasă domnitorul fără rolul negativ din baladă. Vodă nu le ia meșterilor schelele, zidarii rămân în viață, iar Manole se aruncă singur de pe biserică, după ce călugării și boierii îl acuză.

  5. 5.Este «Meșterul Manole» o dramă expresionistă?+

    R.:Criticii o leagă de expresionism. Personajele sunt mai degrabă simboluri ale unor forțe decât oameni cu o psihologie obișnuită: Mira întruchipează viața și iubirea, Bogumil jertfa, Găman puterile pământului. Conflictul nu este social sau istoric, ci se dă între aceste forțe, în conștiința creatorului. Pentru eseu, poți vorbi de o dramă modernă din perioada interbelică, cu elemente de expresionism, și să ilustrezi cele două trăsături.

  6. 6.Pot scrie despre «Meșterul Manole» la profilul real?+

    R.:Pagina aceasta este a profilului umanist: programa lui cere, la textul dramatic, comedia și drama. Programa profilului real cere doar comedia și un text dramatic postbelic, nu și drama ca specie. Dacă ești la profilul real, pentru textul dramatic pregătește comedia și textul postbelic studiate la clasă, de pildă «O scrisoare pierdută» și «Iona».

  7. 7.Cum scriu despre «tema și viziunea» în «Meșterul Manole»?+

    R.:Tema este jertfa cerută de creație, legată de conflictul dintre iubire și patima de a clădi. Viziunea este cea a unui creator care nu poate ridica o operă durabilă fără să plătească cu viața celor dragi și cu propria viață. Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu; subiectele din 2021–2026 cer particularități, iar tema intră într-unul dintre repere, cu două scene semnificative.

  8. 8.De ce nu sunt citate din dramă pe această pagină?+

    R.:Lucian Blaga a murit în 1961, iar operele lui sunt protejate de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2031. De aceea, pagina povestește și analizează drama cu cuvintele noastre, după surse deschise, fără să o citeze. Pentru eseu, alege replicile din ediția pe care o citești și copiază-le exact.

Opere înrudite

Toate operele pentru bacalaureat

Surse

Pagina aceasta e scrisă de noi, nu de CNCE. Stare la 23 octombrie 2026.

23 octombrie 2026

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.