roman · roman postbelic

«Cel mai iubit dintre pământeni» de Marin Preda — rezumat, personaje, eseu (bacalaureat)

Victor Petrini, un tânăr filosof dintr-un oraș universitar din Transilvania, își scrie viața într-o celulă, în așteptarea procesului: iubirile, arestarea pe nedrept din anii de după război, mina de plumb, munca la deratizare și o a doua crimă. Aici găsești romanul povestit pe marile lui momente, personajele cu statutul și trăsăturile lor, relațiile cerute la eseu, încadrarea în romanul postbelic și subiectele de bacalaureat din 2021–2026 la care îl poți folosi. Romanul e protejat de dreptul de autor: nu îl cităm, îl povestim.

Autor
Marin Preda (1922-1980)
Publicare
București, Editura Cartea Românească, 1980, în trei volume
Specia
roman în trei volume, scris ca o confesiune la persoana I
Curent / perioadă
perioada postbelică (romanul postbelic); romanul obsedantului deceniu
  • La bacalaureat: profil real și umanistautor canonic al programei · Tipul de text din programă: roman, roman postbelic
  • Drepturi: protejat de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2050

Pe scurt

începe de aici

Romanul, apărut în trei volume în 1980, este mărturisirea lui Victor Petrini, scrisă la persoana I într-o celulă, unde își așteaptă procesul pentru o crimă. Un prieten, fost judecător ajuns avocatul lui, l-a sfătuit să scrie totul, ca să aibă mărturisirea la proces. Petrini se întoarce la adolescență, la părinții lui și la primele iubiri, apoi la anii de după război, când predă filosofia la universitate.

Se îndrăgostește de Matilda, soția prietenului său Petrică Nicolau, și se căsătorește cu ea, dar căsnicia devine curând un chin. Scrie un eseu despre epoca lui, «Era ticăloșilor». Este arestat pe nedrept, din cauza unui cuvânt nevinovat dintr-o scrisoare, citit de anchetatori ca semn al unei conspirații, și trimis la muncă silnică, apoi în mina de plumb de la Baia Sprie. În detenție îl ucide pe un gardian care voia să-l omoare, iar fapta nu este descoperită.

Eliberat, nu se mai poate întoarce la universitate. Lucrează într-o echipă de deratizare, apoi ca contabil la întreprinderea Oraca, iar Matilda divorțează de el. La Oraca o cunoaște pe Suzy Culala și trăiește cu ea o iubire liniștită, care se sfârșește tragic: într-o confruntare violentă, Petrini ucide un om, în legitimă apărare, și ajunge din nou în închisoare. Romanul se încheie cu un gând despre iubire, luat din Epistola întâi a apostolului Pavel către Corinteni.

Rezumat pe capitole

capitol cu capitol

Celula, mărturisirea și tinerețea lui Petrini

Romanul începe în celula în care Victor Petrini își așteaptă procesul, cu o meditație despre moarte: în natură, spune el, moartea e un lucru firesc, iar spaima de ea vine de la oameni. De aici pornește întreaga carte. Un prieten al lui, fost judecător, care acum îi este avocat, l-a sfătuit să-și scrie în amănunt povestea și să i-o încredințeze, ca s-o poată folosi la proces.

Petrini scrie la persoana I, așa că tot ce afli vezi prin ochii lui: naratorul nu știe tot, ci își amintește, judecă și se judecă. Scrisul devine pentru el o eliberare, un fel de a se înțelege pe sine după tot ce a trăit.

Mai întâi se întoarce la adolescență. A fost un tânăr dur și răzvrătit, care și-a pierdut devreme credința în Dumnezeu. Mama lui, credincioasă, se teme de păcat, iar el o întreabă ce înseamnă păcatul și îi reproșează că s-a căsătorit fără iubire. Față de tatăl lui simte o distanță: cei doi trăiesc după valori diferite. Tânărul vrea să se afirme în filosofie.

Din anii tinereții vin și primele iubiri, cu Nineta Romulus și cu Căprioara. Un studiu le socotește doar un început: amândouă se sfârșesc fără împlinire și pregătesc cele două mari iubiri ale romanului, Matilda și Suzy.

Universitatea, prietenii și Matilda

După război, Petrini predă filosofia la universitatea dintr-un oraș din Transilvania. Trăiește printre intelectuali: criticul literar Ion Micu, prietenul lui, și Petrică Nicolau, alt prieten. Cu ei discută despre idei, cărți și vremurile care vin, în capitole care seamănă adesea cu niște eseuri.

Petrini se îndrăgostește de Matilda, soția lui Petrică Nicolau, o femeie frumoasă și atrăgătoare, membră de partid. Ea se desparte de Nicolau și se căsătorește cu Petrini, iar cei doi au o fetiță. La început iubirea pare o mare bucurie, dar curând se strică: Matilda trece fără tranziție de la tandrețe la ură, iar Petrini nu mai înțelege femeia pe care o iubește. Marta Petreu a văzut în căsnicia lor un infern al singurătății în doi.

În aceiași ani, Petrini lucrează la un eseu despre epoca lui, pe care îl intitulează «Era ticăloșilor». De-a lungul romanului îl preocupă și o lucrare despre o nouă gnoză, care să-l elibereze pe om de teama în fața universului, sprijinindu-se pe descoperirile științei.

Arestarea, ancheta și mina de plumb de la Baia Sprie

Viața lui Petrini se rupe dintr-odată. Totul pornește de la o scrisoare în care un singur cuvânt nevinovat, ordonanțe, este citit de anchetatori ca semn al unei conspirații. Petrini este arestat, bănuit că face parte dintr-o organizație subversivă, nu din cauza manuscrisului «Era ticăloșilor».

Ancheta este un șir de interogatorii care devin pentru el o tortură psihică. Petrini înțelege repede că anchetatorii nu caută adevărul: vor doar să obțină dovezi, iar o anchetă odată pornită nu are voie să dea greș.

Condamnat, ajunge la muncă silnică, apoi în mina de plumb de la Baia Sprie, unde trebuie să lupte pentru supraviețuire. În detenție, un gardian care îl urăște pentru că este intelectual vrea să-l ucidă. Petrini scapă ucigându-l el pe gardian. Fapta rămâne nedescoperită și nepedepsită: este prima crimă a lui Petrini, despre care nimeni nu află.

După eliberare: deratizarea, divorțul și Oraca

Când iese din închisoare, Petrini nu se mai poate întoarce la universitate: lumea academică s-a schimbat, iar trecutul de deținut politic îi închide drumul spre orice catedră. Fostul filosof ajunge să lucreze într-o echipă de deratizare, care stârpește șobolanii orașului. Aici trăiește umilința unei lumi sărace și aspre, dar și scene de un comic irezistibil, alături de colegi ca Vintilă, Bacaloglu și Calistrat.

Căsnicia cu Matilda nu mai poate fi refăcută. După întoarcerea lui, Matilda cere divorțul și îl părăsește pentru un om al regimului, Mircea.

Mai târziu, după o vreme în care lucrează ca strungar, situația lui se îndreaptă: devine contabil la întreprinderea Oraca.

Suzy și a doua crimă

La Oraca o cunoaște pe Suzy Culala, o colegă. Cu ea, Petrini trăiește o iubire liniștită și firească, după chinul căsniciei cu Matilda. Suzy pare discretă și supusă, iar Petrini crede că a găsit în sfârșit iubirea pe care o căuta.

Liniștea nu durează. Fericirea lor e curmată de o confruntare violentă, în care Petrini ucide un om. Fapta este judecată ca omor în legitimă apărare, iar Petrini este condamnat a doua oară. Un studiu leagă această prăbușire de lipsa de sinceritate a lui Suzy, care ascunde mai mult decât arată.

De data aceasta, Petrini ajunge în închisoare pentru o faptă pe care chiar a săvârșit-o. În această a doua celulă își scrie mărturisirea, cea pe care o citești de la începutul romanului.

Finalul

La capătul manuscrisului, Petrini își recitește paginile. Îl uimește cât de multă brutalitate a pus în ele, dar înțelege că numai așa a putut scăpa de povara celor trăite. Scrisul a fost pentru el un act de salvare.

Ultimele pagini îl arată după ce și-a ispășit pedeapsa, întors în viața de zi cu zi. Regăsirea cu Suzy nu durează: la scurt timp după ce iese din închisoare, ea îl părăsește.

După patru iubiri eșuate, cu Nineta, Căprioara, Matilda și Suzy, Petrini ajunge la o concluzie pe care o spune cu cuvintele apostolului Pavel din Epistola întâi către Corinteni: fără dragoste, nimic nu are valoare. Romanul care începuse cu un gând despre moarte se încheie astfel cu un gând despre iubire.

Planul acțiunii

  1. 1.În celula în care își așteaptă procesul, Victor Petrini începe să-și scrie mărturisirea.
  2. 2.Un prieten, fost judecător ajuns avocatul lui, l-a sfătuit să scrie totul.
  3. 3.Petrini își amintește adolescența, conflictul cu mama și pierderea credinței.
  4. 4.Primele iubiri, cu Nineta Romulus și cu Căprioara, se sfârșesc fără împlinire.
  5. 5.După război, Petrini predă filosofia la universitate.
  6. 6.Discută despre idei cu prietenii lui, criticul Ion Micu și Petrică Nicolau.
  7. 7.Se îndrăgostește de Matilda, soția lui Petrică Nicolau.
  8. 8.Matilda se desparte de Nicolau și se căsătorește cu Petrini; au o fetiță.
  9. 9.Căsnicia se strică: iubirea Matildei se preface în ură.
  10. 10.Petrini scrie eseul «Era ticăloșilor» și plănuiește o nouă gnoză.
  11. 11.Un cuvânt nevinovat dintr-o scrisoare, ordonanțe, este citit ca semn de conspirație.
  12. 12.Petrini este arestat, bănuit că face parte dintr-o organizație subversivă.
  13. 13.Anchetatorii nu caută adevărul, ci dovezi.
  14. 14.Este condamnat la muncă silnică și ajunge în mina de plumb de la Baia Sprie.
  15. 15.Un gardian vrea să-l ucidă, iar Petrini îl ucide el; fapta rămâne nedescoperită.
  16. 16.Eliberat, nu se mai poate întoarce la universitate.
  17. 17.Lucrează într-o echipă de deratizare, alături de Vintilă, Bacaloglu și Calistrat.
  18. 18.Matilda cere divorțul și îl părăsește pentru Mircea, un om al regimului.
  19. 19.Petrini devine contabil la întreprinderea Oraca.
  20. 20.O cunoaște pe colega lui, Suzy Culala, și trăiește cu ea o iubire liniștită.
  21. 21.Fericirea lor e curmată de o confruntare violentă.
  22. 22.Petrini ucide un om și este condamnat pentru omor în legitimă apărare.
  23. 23.În a doua celulă își scrie mărturisirea.
  24. 24.La sfârșit își recitește manuscrisul și simte că scrisul l-a eliberat.
  25. 25.După ce își ispășește pedeapsa, revine în viața de zi cu zi, iar Suzy îl părăsește.
  26. 26.Romanul se încheie cu gândul apostolului Pavel despre iubire.

Personaje

Victor Petrini
Naratorul și personajul principal. Statut social: tânăr universitar, profesor de filosofie, apoi deținut politic, muncitor la deratizare, contabil la întreprinderea Oraca și, la sfârșit, din nou deținut, condamnat pentru omor. Statut psihologic: lucid, introspectiv, ambițios și singuratic, dar și violent în momentele de criză. Statut moral: un intelectual care nu acceptă compromisul și încearcă să rămână om într-o lume pe care o numește «era ticăloșilor». Trăsătura care îl definește este luciditatea. O vezi la anchetă, unde înțelege repede că anchetatorii nu caută adevărul, și în celulă, unde își cercetează fără cruțare greșelile și slăbiciunile, scriindu-și mărturisirea. Criticii au legat personajul și de destinul scriitorului I. D. Sîrbu, închis după instaurarea comunismului.
Matilda
Statut social: membră de partid, soția intelectualului Petrică Nicolau, apoi a lui Victor Petrini. Statut psihologic: o femeie frumoasă și atrăgătoare, contradictorie, care trece fără tranziție de la tandrețe la ură. Statut moral: rămâne un mister pentru Petrini, care nu-i înțelege niciodată schimbările. Trăsătura ei este această contradicție: o iubire pasionată care se preface în ură. O vezi la început, când îl părăsește pe Nicolau pentru Petrini, și la sfârșit, când, după anii de închisoare ai soțului, cere divorțul și pleacă alături de Mircea, un om al regimului.
Suzy Culala
Colega lui Petrini de la întreprinderea Oraca și ultima lui mare iubire. Pare discretă și supusă, dar sub această aparență se află mai mult decât arată. Cu ea, Petrini trăiește o iubire liniștită, după chinul căsniciei cu Matilda. Trăsătura ei este discreția: știe să tacă, iar tăcerea ei îi aduce lui Petrini liniștea, dar ascunde și un adevăr pe care el nu-l cunoaște. Fericirea lor e curmată de confruntarea în care Petrini ucide un om și ajunge din nou în închisoare, iar după a doua eliberare Suzy îl părăsește.
Nineta Romulus și Căprioara
Primele iubiri ale lui Victor Petrini, din tinerețea lui. Nineta Romulus este una dintre primele lui iubiri, iar Căprioara vine după ea. Amândouă sunt văzute într-un studiu ca simple începuturi ale istoriei lui sentimentale: relațiile se sfârșesc fără împlinire și îl lasă pe Petrini nedumerit în fața femeilor pe care nu le înțelege. Cu Matilda și Suzy, ele alcătuiesc cele patru eșecuri în iubire ale personajului.
Petrică Nicolau
Intelectual din cercul universitar, prieten al lui Victor Petrini și soțul Matildei la începutul romanului. Petrini, deși îi este prieten, se îndrăgostește de soția lui, iar Matilda se desparte de Nicolau ca să se căsătorească cu Petrini. Prin el pornește prima mare poveste de iubire a lui Petrini, una care începe cu o prietenie trădată.
Ion Micu
Critic literar și prieten al lui Victor Petrini. Este unul dintre intelectualii cu care Petrini discută despre literatură, filosofie, fericire și eșec, în capitole care seamănă cu niște eseuri. Prin discuțiile cu el, romanul arată viața intelectualilor din anii de după război.
Ștefan Pop Ciceo
Fost judecător, prieten al lui Victor Petrini și, la sfârșit, avocatul lui. El este cel care îl sfătuiește pe Petrini să-și scrie în amănunt povestea și să i-o încredințeze pentru proces. Este omul legii care a ajuns să se îndoiască de felul în care se face dreptatea și un prieten adevărat al lui Petrini. Fără el, cartea nu ar exista: mărturisirea este scrisă pentru el.
Părinții lui Petrini
Mama este o femeie credincioasă, care se teme de păcat; Petrini se ceartă cu ea în adolescență, o întreabă ce este păcatul și îi reproșează că s-a căsătorit fără să-l iubească pe tatăl lui. Cu tatăl simte o distanță greu de trecut: cei doi trăiesc după valori diferite. Din aceste conflicte pornește felul în care Petrini va înțelege mai târziu iubirea.
Colegii de la deratizare
Vintilă, Bacaloglu și Calistrat fac parte din echipa care stârpește șobolanii orașului, unde ajunge Petrini după închisoare. Sunt oameni dintr-o lume săracă și aspră, iar scenele cu ei sunt printre cele mai comice ale romanului. Pentru Petrini, fost universitar, munca alături de ei este o umilință.
Anchetatorii și gardianul
Sunt fețele aparatului de represiune. Anchetatorii lui Petrini nu vor să afle adevărul, ci să obțină dovezi, iar interogatoriile lor sunt o tortură psihică. Gardianul care îl păzește în anii de detenție îl urăște pe Petrini pentru că este intelectual și vrea să-l ucidă, dar Petrini îl ucide el pe gardian, iar fapta rămâne nedescoperită.

Relația dintre personaje

La profilul umanist, eseul poate cere relația dintre două personaje: statutul fiecăruia, relația lor în două episoade comentate și elementele de structură care o construiesc.
Victor Petrini și Matilda
Statutul fiecăruia: Petrini este un tânăr universitar, profesor de filosofie, lucid și ambițios; Matilda, membră de partid, este soția prietenului său, Petrică Nicolau. Primul episod este începutul: Petrini se îndrăgostește de ea, Matilda se desparte de Nicolau și se căsătorește cu el, iar iubirea pare o mare bucurie. Al doilea episod este sfârșitul: după anii de închisoare ai lui Petrini, căsnicia nu mai poate fi refăcută, iar Matilda cere divorțul și pleacă alături de Mircea. Relația evoluează de la pasiune la ură; criticul Laurențiu Ulici a văzut în acest cuplu o suspiciune reciprocă. Ca elemente de structură poți folosi perspectiva narativă, la persoana I, și conflictul.
Victor Petrini și Suzy Culala
Statutul fiecăruia: Petrini, fost deținut politic, a ajuns contabil la întreprinderea Oraca; Suzy este colega lui de acolo. Primul episod este întâlnirea și iubirea lor liniștită, ca o împăcare după chinul căsniciei cu Matilda. Al doilea episod este sfârșitul: fericirea lor e curmată de o confruntare violentă, în care Petrini ucide un om și ajunge din nou în închisoare, iar după a doua eliberare Suzy îl părăsește. Relația trece de la încredere la catastrofă. Laurențiu Ulici a deosebit-o de cea cu Matilda: aici încrederea reciprocă este ea însăși suspectă.
Victor Petrini și Ștefan Pop Ciceo
Petrini este omul lovit de istorie, care a ajuns de două ori în închisoare; Ciceo este un fost judecător, devenit prietenul și avocatul lui. Prietenia lor se clădește pe discuții despre viață, fericire și eșec, iar la sfârșit Ciceo îl sfătuiește pe Petrini să-și scrie în amănunt povestea, ca s-o poată folosi la proces. Relația lor este o prietenie între doi oameni care au înțeles, fiecare din alt loc, nedreptatea vremii.
Victor Petrini și mama lui
Mama este credincioasă și se teme de păcat, iar fiul, încă din adolescență, nu mai crede în Dumnezeu. Episodul central este cearta despre păcat: Petrini o întreabă ce înseamnă să păcătuiești și îi reproșează că s-a căsătorit fără iubire. Relația arată conflictul dintre două scări de valori și explică de ce iubirea va deveni pentru Petrini măsura întregii vieți.

Timpul și spațiul

Acțiunea se petrece în anii de după al Doilea Război Mondial și în anii '50, perioada numită chiar de Marin Preda «obsedantul deceniu», cu întoarceri în adolescența lui Petrini. Locurile importante sunt orașul universitar din Transilvania în care predă Petrini, birourile anchetei și celulele, lagărul de muncă și mina de plumb de la Baia Sprie, lumea săracă a orașului, în care lucrează echipa de deratizare, și birourile întreprinderii Oraca. Totul este povestit dintr-o celulă, unde Petrini își așteaptă procesul.

Încadrare și context

Marin Preda a publicat romanul în primele luni ale lui 1980, în trei volume, la Editura Cartea Românească, pe care o conducea. Lucrase la el la sfârșitul anilor '70. Cartea a avut un succes uriaș la public și la critică, iar Eugen Simion a numit-o un roman total.

Pentru eseu, încadrarea cea mai sigură este romanul postbelic. Două trăsături se văd limpede. Prima este tema individului strivit de istorie în «obsedantul deceniu»: arestarea pe baza unei bănuieli fără temei, ancheta, munca silnică și imposibilitatea de a se mai întoarce la viața de dinainte. A doua este narațiunea subiectivă, la persoana I: o confesiune cu introspecție, rememorare și capitole care seamănă cu niște eseuri.

Lecturile criticilor diferă în nuanțe. Unii îl citesc ca roman politic și social al anilor '50, alții ca roman psihologic, de idei sau ca roman de dragoste, iar Simion vede în el romanul unei conștiințe. Un studiu îl leagă de neomodernism, altul de postmodernism. Ruxandra Cesereanu a observat că romanele obsedantului deceniu, îngăduite de regim, criticau anii lui Dej, nu prezentul în care apăreau. Personajul Victor Petrini a fost legat de destinul lui I. D. Sîrbu.

Elemente de structură și de compoziție

Romanul are trei volume, de aproximativ 1 200 de pagini în total, și este construit ca o confesiune: Victor Petrini își scrie viața într-o celulă, iar aproape totul este povestit la persoana I; doar spre final, în volumul al III-lea, vocea lui lasă pentru scurt timp locul alteia. Firul întâmplărilor este întrerupt adesea de meditații și de discuții care seamănă cu niște eseuri.

Compoziția are o ramă: romanul începe în celulă, cu un gând despre moarte, și se încheie cu Petrini recitindu-și manuscrisul și cu un gând despre iubire. Între ele, narațiunea urmează în mare viața lui: tinerețea, universitatea și Matilda, închisoarea, deratizarea, Oraca și Suzy. Pagina povestește romanul pe aceste mari momente, nu capitol cu capitol: ordinea exactă a întâmplărilor o afli citind cartea.

Limbaj și mijloace artistice

confesiunea la persoana I

mărturisirea scrisă în celulă

Romanul este o lungă mărturisire, scrisă de Petrini pentru avocatul lui. Persoana I face ca totul să treacă prin conștiința personajului.

naratorul-personaj

Victor Petrini, narator și martor

Naratorul nu este omniscient: este chiar personajul principal, care povestește doar ce a trăit, a văzut sau a aflat. Evenimentele ajung la cititor numai din punctul lui de vedere.

rememorarea

din celulă, înapoi la adolescență

Petrini povestește din prezentul celulei întâmplări petrecute cu ani în urmă, așa că trecutul este mereu judecat de omul care a trecut prin el.

introspecția și autocaracterizarea

analiza propriilor greșeli

Petrini se analizează neîncetat: se întreabă ce a greșit, de ce a iubit, de ce a eșuat. Această introspecție este principalul mijloc de caracterizare a personajului.

capitolele eseistice

discuțiile cu Ion Micu și cu Ștefan Pop Ciceo

Firul întâmplărilor este întrerupt de discuții și meditații despre fericire, eșec, istorie și filosofie, care seamănă cu niște eseuri.

registrul comic

scenele de la deratizare

În mijlocul unei povești grave, scenele cu Vintilă, Bacaloglu și Calistrat aduc un comic irezistibil, care face și mai vizibilă căderea socială a filosofului.

rama

începutul și sfârșitul în celulă

Romanul începe cu o meditație despre moarte și se încheie cu un gând despre iubire, amândouă scrise în celula din care Petrini își povestește viața.

Semnificația titlului

Titlul este ironic, aproape sarcastic. Victor Petrini, «cel mai iubit dintre pământeni», nu este iubit nici măcar de soartă, care îl face de două ori criminal, iar femeile pe care le iubește îl părăsesc. Un critic observă că Petrini știe să iubească, dar nu și să fie iubit. Titlul trimite totodată la ideea care străbate cartea: fericirea omului prin iubire.

Tema și viziunea despre lume

Iubirea și mitul fericirii prin iubire

Tema care leagă tot romanul este căutarea fericirii prin iubire. Petrini trece prin patru iubiri eșuate, cu Nineta, Căprioara, Matilda și Suzy, și totuși ajunge la concluzia că, fără dragoste, nimic nu are valoare. Două episoade potrivite pentru eseu sunt destrămarea căsniciei cu Matilda și sfârșitul tragic al iubirii pentru Suzy.

Individul și istoria: «obsedantul deceniu»

Romanul arată un intelectual prins în mecanismul represiunii din anii '50: arestat din cauza unui cuvânt citit greșit, anchetat, trimis la muncă silnică și în mina de plumb, apoi oprit să se mai întoarcă la universitate. Ancheta și munca la deratizare sunt cele două episoade care ilustrează cel mai bine această temă.

Eșecul și demnitatea

Romanul a fost citit ca un roman al eșecului: Petrini eșuează pe toate planurile exterioare, în carieră, în iubire, în libertate. Criticii observă însă că înfrângerile nu îl împing spre negarea valorilor: proba lui cea mare este să rămână om. Așa se explică de ce romanul, deși povestește un șir de eșecuri, este și romanul unei victorii interioare.

Scrisul ca eliberare

Petrini scrie ca să se înțeleagă și să se elibereze. Mărturisirea din celulă este felul lui de a-și cerceta greșelile și de a nu fi strivit de ce a trăit. La sfârșit, când își recitește manuscrisul, simte că numai așa și-a putut elibera conștiința. Începutul și finalul romanului sunt episoadele potrivite pentru această temă.

Intelectualul marginalizat

Fostul universitar, profesor de filosofie, ajunge să stârpească șobolani și să țină contabilitatea unei întreprinderi. Romanul arată cum o societate care respinge valorile culturale îl împinge pe intelectual la margine, făcând din el un inadaptat și un paria. Episoadele potrivite sunt refuzul universității, după eliberare, și viața din echipa de deratizare.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un tip mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026, deși este încă foarte căutată. Ce înveți pentru ea se potrivește cu reperul al doilea al subiectelor actuale: tema și două episoade relevante. Viziunea lui Preda este gravă: un om lucid și liber este strivit de istorie, dar nu renunță la credința în iubire.

Testează-te: Cel mai iubit dintre pământeni

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

Unde își scrie Victor Petrini mărturisirea?

Întrebarea 2. (0–1)

Cine este Matilda pentru Petrini?

Întrebarea 3. (0–1)

Din ce motiv este arestat Petrini?

Întrebarea 4. (0–1)

În ce mină muncește Petrini în anii de detenție?

Întrebarea 5. (0–1)

Ce muncă ajunge să facă Petrini imediat după eliberare, când nu se mai poate întoarce la universitate?

Întrebarea 6. (0–1)

Spune care dintre afirmații sunt adevărate și care false.
Prima crimă a lui Petrini, comisă în detenție, nu este descoperită.
Suzy Culala îl așteaptă credincioasă la ieșirea din a doua închisoare.
Petrini scrie și un eseu despre epoca lui, numit Era ticăloșilor.

Întrebarea 7. (0–1)

Pune în ordine aceste momente din viața lui Petrini.
1Se căsătorește cu Matilda
2Lucrează la deratizare
3O cunoaște pe Suzy la Oraca
4Este arestat și trimis la muncă silnică

Întrebarea 8. (0–1)

La ce gând despre iubire ajunge Petrini la sfârșitul romanului, după patru iubiri eșuate?

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește opera în subiect: «Cel mai iubit dintre pământeni» poate fi folosit atunci când se cere un text narativ al lui Marin Preda, un roman postbelic studiat sau un text narativ studiat. Subiectul poate avea trei forme: particularități ale textului (încadrare prin două trăsături, două episoade relevante pentru temă, două elemente de structură, compoziție sau limbaj), construcția unui personaj (statut social, psihologic și moral, o trăsătură ilustrată prin două episoade, două elemente de construcție) sau, la profilul umanist, relația dintre două personaje, de exemplu Victor Petrini și Matilda.

Pentru un eseu de cel puțin 400 de cuvinte ai nevoie de romanul postbelic, ilustrat prin două trăsături, de exemplu tema obsedantului deceniu și confesiunea la persoana I, și de două episoade bine alese, de exemplu arestarea cu ancheta și destrămarea căsniciei cu Matilda. Ca elemente de structură poți folosi perspectiva narativă, incipitul și finalul, titlul și conflictul.

Capcane: rezumatul în locul analizei; romanul folosit la cerința «un roman scris după 1980», deși a apărut chiar în 1980; romanul folosit la cerința «un roman psihologic sau al experienței», pe care programa o leagă de romanul interbelic. Pentru «un roman scris între 1960 și 1980», romanul se află la limita intervalului: mai sigur este volumul al II-lea al «Moromeților», din 1967.

Cel mai recent subiect · 2026, iunie, rezervă · profil real

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice în care se încadrează textul0–2 p
  • Numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului sau ale orientării precizate (câte 1 punct)0–2 p
  • Evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului (câte 1 punct)0–2 p
  • Precizarea temei textului0–2 p
  • Comentarea primei secvențe relevante pentru tema textului (episod, scenă, imagine sau idee poetică)0–2 p
  • Comentarea celei de-a doua secvențe relevante pentru tema textului0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil real

Particularități ale textului studiat · 2

  1. 2026, iunie, rezervă · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda.

    Scrie eseul în acest test
  2. 2025, specială · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda.

    Scrie eseul în acest test

Construcția unui personaj · 1

  1. 2023, model · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un roman postbelic studiat.

    Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Construcția unui personaj · 1

  1. 2025, specială · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda.

    Scrie eseul în acest test

Relația dintre două personaje · 1

  1. 2023, model · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje într-un roman postbelic studiat.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Despre autor

Marin Preda s-a născut la 5 august 1922, în satul Siliștea-Gumești, din județul Teleorman. A debutat în volum în 1948, cu «Întâlnirea din pământuri». Au urmat, între altele, «Moromeții» (1955 și 1967), «Delirul» (1975), «Viața ca o pradă» (1977) și, în 1980, «Cel mai iubit dintre pământeni», ultimul lui roman. A condus editura Cartea Românească.

A murit la 16 mai 1980, la casa de creație a scriitorilor de la Mogoșoaia, la doar câteva luni după apariția romanului. Împrejurările morții lui au fost mult discutate și nu au fost lămurite pe deplin. Între 2021 și 2026, CNCE l-a numit în subiectul al III-lea de două ori la profilul real și o dată la profilul umanist. Subiectul I a pornit de două ori de la texte despre el: un interviu dat lui Sânziana Pop, în 1974 (august 2023, subiect de rezervă), și o întâmplare povestită de Mircea Micu (simularea din 2026).

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu folosi romanul la cerința «un roman scris după 1980». «Cel mai iubit dintre pământeni» a apărut chiar în 1980, în primele luni ale anului, așa că nu este un roman scris după 1980.
  • Nu-l încadra în romanul interbelic și nu-l folosi la cerința «un roman psihologic sau al experienței», pe care programa o leagă de perioada interbelică. Este un roman postbelic, scris la sfârșitul anilor '70 și publicat în 1980.
  • Nu confunda cele două crime. Prima, în anii de detenție, când Petrini îl ucide pe gardianul care voia să-l omoare, rămâne nedescoperită. A doua, după iubirea cu Suzy, este cea pentru care este judecat.
  • Petrini nu este arestat pentru eseul «Era ticăloșilor». Anchetatorii îl bănuiesc că face parte dintr-o organizație subversivă, din cauza unei scrisori în care un cuvânt nevinovat a fost citit ca semn de conspirație.
  • Victor Petrini nu este Marin Preda. Romanul are o puternică încărcătură autobiografică, iar criticii au legat personajul de destinul lui I. D. Sîrbu, dar în eseu vorbește despre narator și personaj, nu despre autor.
  • Nu scrie că subiectul CNCE a cerut «Cel mai iubit dintre pământeni». Subiectul cere un text al lui Marin Preda, un roman postbelic sau un text narativ, iar tu alegi opera și o numești în eseu.
  • Nu te baza doar pe un rezumat, nici pe acesta. Romanul este protejat de dreptul de autor și nu îl cităm aici; ca să scrii un eseu bun, citește cartea și alege singur secvențele pe care le comentezi.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Care este rezumatul romanului «Cel mai iubit dintre pământeni» pe scurt?+

    R.:Victor Petrini, tânăr filosof și universitar, își scrie viața într-o celulă, în așteptarea procesului. Se căsătorește cu Matilda, soția prietenului său, dar căsnicia devine un chin. Este arestat pe nedrept, din cauza unei scrisori, și ajunge în mina de plumb de la Baia Sprie; în detenție ucide un gardian care voia să-l omoare. Eliberat, lucrează la deratizare, apoi ca contabil, iar Matilda divorțează. Iubirea pentru Suzy se termină cu o a doua crimă, în legitimă apărare, și cu o nouă condamnare.

  2. 2.Este «Cel mai iubit dintre pământeni» roman postbelic?+

    R.:Da. A apărut în 1980 și povestește anii de după al Doilea Război Mondial și anii '50, așa că îl poți folosi când subiectul cere un roman postbelic sau un text narativ al lui Marin Preda. Nu îl folosi la cerința «un roman scris după 1980», pentru că a apărut chiar în 1980, și nici la cerința «un roman psihologic sau al experienței», pe care programa o leagă de romanul interbelic.

  3. 3.Cum îl caracterizez pe Victor Petrini?+

    R.:Începe cu statutul social, care se schimbă de-a lungul romanului: universitar, deținut politic, muncitor la deratizare, contabil, din nou deținut. Continuă cu statutul psihologic, de om lucid, introspectiv și singuratic, și cu cel moral, de intelectual care refuză compromisul. Alege o trăsătură, de exemplu luciditatea, și ilustreaz-o prin două episoade: ancheta și scrierea mărturisirii în celulă. Încheie cu două elemente de construcție, de exemplu perspectiva narativă la persoana I și introspecția.

  4. 4.Ce relație au Victor Petrini și Matilda?+

    R.:Matilda este soția prietenului lui Petrini, Petrică Nicolau; se desparte de el și se căsătorește cu Petrini. Iubirea lor pasionată se preface curând în ură, iar Matilda trece fără tranziție de la tandrețe la violență. După anii de închisoare ai lui Petrini, căsnicia nu mai poate fi refăcută, iar Matilda cere divorțul și îl părăsește pentru Mircea, un om al regimului. Relația evoluează de la pasiune la ruptură.

  5. 5.Ce înseamnă titlul «Cel mai iubit dintre pământeni»?+

    R.:Titlul este ironic. Victor Petrini nu este iubit nici măcar de soartă, care îl face de două ori criminal, iar femeile pe care le iubește îl părăsesc. Un critic observă că Petrini știe să iubească, dar nu și să fie iubit. Totodată, titlul trimite la tema mare a romanului, căutarea fericirii prin iubire, pe care finalul o confirmă printr-un gând al apostolului Pavel.

  6. 6.De ce se spune că este un roman al «obsedantului deceniu»?+

    R.:Formula «obsedantul deceniu», folosită chiar de Marin Preda, numește anii '50, anii celei mai dure represiuni comuniste. Romanul arată această epocă prin destinul lui Petrini: arestarea pe baza unei bănuieli fără temei, ancheta, munca silnică, mina de plumb și imposibilitatea de a mai reveni la universitate. De aceea criticii îl așază printre romanele obsedantului deceniu.

  7. 7.Trebuie să citesc toate cele trei volume?+

    R.:Da, dacă vrei să scrii un eseu bun. Marile momente ale romanului, iubirea pentru Matilda, arestarea și închisoarea, deratizarea, iubirea pentru Suzy și finalul, sunt răspândite de-a lungul celor aproape 1 200 de pagini. Un eseu are nevoie de episoade alese chiar de tine, iar un rezumat, oricât de amănunțit, nu ține locul cărții.

  8. 8.Cum scriu despre «tema și viziunea» în «Cel mai iubit dintre pământeni»?+

    R.:Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu; subiectele din 2021–2026 cer particularități ale textului, iar tema intră în reperul al doilea, cu două episoade relevante. Teme potrivite sunt iubirea ca drum spre fericire și destinul individului în «obsedantul deceniu». Viziunea lui Preda este gravă: un om lucid este strivit de istorie, dar nu renunță la credința în iubire.

Surse

Pagina aceasta e scrisă de noi, nu de CNCE. Stare la 23 octombrie 2026.

23 octombrie 2026

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.