Kleksa

roman · roman postbelic

«Moromeții» de Marin Preda — rezumat, personaje, eseu (bacalaureat)

Un țăran din Câmpia Dunării, ironic și respectat, încearcă să-și țină familia și pământul întregi într-o vară de dinaintea războiului, dar datoriile, frații vitregi și o soră plină de ură îi destramă casa: fiii cei mari fug la București. Aici găsești volumul I povestit pe marile lui momente, personajele cu statutul și trăsăturile lor, relațiile cerute la eseu, încadrarea în romanul postbelic și subiectele de bacalaureat din 2021–2026 la care îl poți folosi. Romanul e protejat de dreptul de autor: nu îl cităm, îl povestim.

Autor
Marin Preda (1922-1980)
Publicare
volumul I în 1955, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă; volumul al II-lea în 1967, la Editura pentru Literatură
Specia
roman realist, obiectiv, despre satul din Câmpia Dunării (volumul I)
Curent / perioadă
realism; perioada postbelică (romanul postbelic)
  • La bacalaureat: profil real și umanistautor canonic al programei · Tipul de text din programă: roman, roman postbelic
  • Drepturi: protejat de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2050

Pe scurt

începe de aici

În satul Siliștea-Gumești, din Câmpia Dunării, cu câțiva ani înainte de al Doilea Război Mondial, Ilie Moromete trăiește cu a doua soție, Catrina, cu cei trei fii din prima căsătorie, Paraschiv, Nilă și Achim, și cu copiii lor, Ilinca, Tita și Niculae. Familia are pământ primit la împroprietărire, dar datorează impozitul pe pământ, fonciirea, și un împrumut la bancă. Moromete, om ironic și respectat în sat, crede că poate amâna totul cu vorba.

Casa e însă dezbinată. Fiii cei mari nu-și suportă mama vitregă și frații vitregi, vor să plece la București și sunt ațâțați împotriva tatălui de mătușa lor, Guica, sora lui Moromete. Ca să plătească o parte din datorie, Moromete taie salcâmul din grădină și îl vinde vecinului Bălosu: e primul semn că lumea familiei începe să se destrame. Îl lasă apoi pe Achim să plece cu oile la București, ca să câștige bani, dar banii nu mai vin.

În aceeași vară, satul își trăiește propriile drame: Polina, fata bogatului Tudor Bălosu, fuge cu săracul Birică și își cere zestrea, Boțoghină, bolnav, își vinde o parte din pământ, Țugurlan e mereu revoltat. Spre sfârșitul volumului, Moromete află că fiii vor să fugă. Paraschiv și Nilă iau zestrea surorilor și pleacă la București cu caii. Moromete vinde o parte din pământ și se închide în sine. Volumul se încheie spunând că timpul își pierduse răbdarea.

Rezumat pe capitole

capitol cu capitol

Prima secvență. De la cina dintr-o seară până duminică: salcâmul, perceptorul, poiana lui Iocan

Volumul începe seara, când familia se întoarce de la câmp și se așază la cină în jurul mesei joase și rotunde, sub privirea tatălui, de care toți ascultă și de care toți se tem. Scena arată de la început ce dezbină casa: copiii din prima căsătorie, Paraschiv, Nilă și Achim, și cei din a doua, Ilinca, Tita și Niculae, stau la aceeași masă, dar se privesc ca niște rivali. Se vorbește despre planul lui Achim de a duce oile la București și despre școala lui Niculae, pe care tatăl o ia în râs. Când câinele Duțulache fuge cu brânza familiei, Moromete nu se înfurie, ci spune liniștit să i se dea apă.

Tot la cină se văd grijile tatălui. Familia datorează fonciirea, impozitul pe pământ, care se adună de la un an la altul, și are de dat înapoi un împrumut la bancă. Catrina ar vrea ca Niculae să fie lăsat la școală. Fiii cei mari o privesc cu ostilitate și se tem că mama vitregă și copiii ei le vor lua partea din avere.

În zorii zilei de după cină, Moromete și Nilă taie salcâmul uriaș din fundul grădinii. Nilă nu înțelege de ce trebuie tăiat copacul, iar tatăl nu-i explică nimic, ci îi răspunde cu o ironie. După ce salcâmul se prăbușește, totul în jur pare dintr-odată mic și sărac: grădina, caii, Moromete însuși. Moromete i-l vinde vecinului său, Tudor Bălosu, ca să plătească o parte din datoria pentru pământ. Pentru critici, doborârea salcâmului este primul semn al destrămării familiei.

Vine și perceptorul Jupuitu, să ia fonciirea. Moromete îl încurcă de la început, îl poartă cu vorba și îl amână fără să plătească. Scena este un mic spectacol de ironie, în care țăranul, nu omul legii, conduce jocul.

Tinerii satului merg la instrucția premilitară. Duminică, bărbații cei mai isteți ai satului se adună în poiana din fața fierăriei lui Iocan. Moromete citește ziarul, iar el, Cocoșilă și Dumitru lui Nae comentează politica țării, cu umor și cu înțepături. Țugurlan, un om sărac, aspru și nemulțumit de soarta lui, strică buna dispoziție cu vorbe dure; Moromete încearcă să-l potolească și să-l atragă în discuție. Tot în poiană, un sătean, Din Vasilescu, îi modelează din lut chipul lui Moromete.

Prin curțile vecine trec alte povești. Birică, flăcău sărac, o iubește pe Polina, fata lui Tudor Bălosu, dar Bălosu vrea s-o mărite cu un om cu avere și nu-l primește. Boțoghină, grav bolnav, se hotărăște să vândă o parte din pământ ca să se poată trata. Victor, fiul lui Bălosu, fost voiajor comercial, își dă aere de orășean, iar Moromete îl ironizează pentru ele.

A doua secvență. Plecarea lui Achim, secerișul și zestrea Polinei

Achim pleacă la București cu oile familiei, ca să facă bani acolo și să-i trimită acasă: presat de fonciire și de bancă, Moromete acceptase planul după lungi ezitări. Fiii cei mari vor să se îmbogățească repede, prin negoț. Rămași acasă, Paraschiv și Nilă, ațâțați de mătușa Guica, încep să plănuiască fuga. Nilă este cel mai șovăielnic dintre ei: tocmai lui îi ceruse tatăl sfatul în privința lui Achim.

Vine secerișul. Satul întreg iese la câmp, iar romanul arată munca grea a verii, oboseala care te doboară și bucuria recoltei, apoi treieratul și măcinatul grâului nou. Paginile despre seceriș sunt socotite printre cele mai frumoase ale cărții și au fost comparate cu cele ale lui Tolstoi din «Anna Karenina».

În aceeași vară, Polina fuge cu Birică și se mută la familia lui. Când află că tatăl ei nu vrea să-i dea zestrea, nu se resemnează: îl ia pe Birică și merge să și-o ceară, înfruntându-l pe Bălosu și pe fratele ei, Victor. Spre deosebire de Ana din «Ion», Polina nu este o victimă, ci o femeie hotărâtă, care își apără zestrea.

Banii de la Achim nu vin. Prețul grâului scade, Aristide, care îi împrumutase bani lui Moromete, îi cere înapoi, fonciirea nu mai poate fi amânată, iar Niculae trebuie înscris la școală. Timpul, care la început părea răbdător, începe să se grăbească.

A treia secvență. Fuga fiilor și tăcerea lui Moromete

Moromete află adevărul de la Scămosu: fiii lui vor să fugă de acasă. Este cel mai dureros moment al volumului pentru el, iar liniștea îl părăsește. Omul care privea viața satului ca pe un spectacol devine tulbure și singur. Un studiu observă că nu pierderea pământului îl doare cel mai tare, ci gândul că își pierde copiii și liniștea care îl făcea să se bucure de lume.

Paraschiv și Nilă iau zestrea surorilor și fug la București cu caii familiei. Moromete rămâne fără cai și cu datoriile în față, adică exact în situația pe care încercase s-o evite toată vara.

Atunci face ce refuzase până atunci: vinde o parte din pământ. Familia rămâne în picioare, dar unitatea ei s-a rupt.

Moromete nu mai este cel de dinainte: devine posac și tăcut, se închide în sine, iar ironia lui dispare odată cu liniștea. Ultima frază a volumului întoarce imaginea de la început: timpul, care păruse atât de răbdător cu oamenii, își pierduse răbdarea.

Volumul al II-lea (1967), pe scurt

Al doilea volum a apărut în 1967, la doisprezece ani după primul. Acțiunea se mută după al Doilea Război Mondial, în anii colectivizării, iar în centrul cărții stă viața politică a satului, în care lumea țărănească bazată pe pământ și pe familie dispare.

Moromete a îmbătrânit și a rămas singur. Niculae, ajuns activist al Partidului Comunist în anii colectivizării, încearcă să-i convingă pe țărani de noua ordine, dar ajunge el însuși victima luptelor din partid. Moromete, care a ținut toată viața la independența lui, moare la sfârșitul volumului.

Pagina aceasta povestește pe larg volumul I. Volumul al II-lea contează mai ales pentru profilul umanist, a cărui programă cere un roman scris între 1960 și 1980.

Planul acțiunii

  1. 1.Seara, familia Moromete se întoarce de la câmp și cinează în jurul mesei joase.
  2. 2.La cină ies la iveală dezbinările: frații cei mari, mama vitregă, planul lui Achim cu oile, școala lui Niculae.
  3. 3.Moromete are de plătit fonciirea și un împrumut la bancă.
  4. 4.În zorii de după cină, Moromete și Nilă taie salcâmul din fundul grădinii.
  5. 5.Moromete vinde salcâmul vecinului Tudor Bălosu, ca să plătească o parte din datorie.
  6. 6.Perceptorul Jupuitu vine după bani, iar Moromete îl amână cu vorba.
  7. 7.Tinerii satului merg la instrucția premilitară.
  8. 8.Duminică, în poiana fierăriei lui Iocan, Moromete citește ziarul și discută politica cu Cocoșilă și Dumitru lui Nae.
  9. 9.Țugurlan tulbură adunarea cu vorbe aspre.
  10. 10.Bălosu nu-l vrea pe Birică drept ginere.
  11. 11.Boțoghină, bolnav, se hotărăște să-și vândă o parte din pământ.
  12. 12.Moromete îl lasă pe Achim să plece cu oile la București.
  13. 13.Paraschiv și Nilă, ațâțați de Guica, plănuiesc fuga.
  14. 14.Satul iese la seceriș, apoi la treierat.
  15. 15.În aceeași vară, Polina fuge cu Birică și își cere zestrea de la Bălosu.
  16. 16.Banii de la Achim nu vin, iar datoriile apasă tot mai tare.
  17. 17.Scămosu îi spune lui Moromete că fiii lui vor să fugă.
  18. 18.Paraschiv și Nilă iau zestrea surorilor și fug la București cu caii.
  19. 19.Moromete vinde o parte din pământ.
  20. 20.Moromete se închide în sine, posac și tăcut.
  21. 21.Volumul se încheie cu imaginea timpului care și-a pierdut răbdarea.

Personaje

Ilie Moromete
Statut social: țăran din Siliștea-Gumești, capul unei familii numeroase, cu pământ primit la împroprietărire, dar împovărat de impozite și de datoria la bancă; un om respectat în sat. Statut psihologic: ironic, contemplativ, iubitor de vorbă, privește viața satului ca pe un spectacol, de pe stănoaga podiștei din fața casei. Statut moral: nu vrea să se îmbogățească, ci să țină familia și pământul întregi. Trăsătura care îl definește este ironia, prin care îi domină pe ceilalți. O vezi în scena cu perceptorul Jupuitu, pe care îl încurcă și îl amână cu vorba, și la tăierea salcâmului, când îi răspunde lui Nilă cu o ironie în loc să-i explice. La sfârșitul volumului, după fuga fiilor, ironia îl părăsește: devine ursuz, tăcut, singur.
Catrina Moromete
A doua soție a lui Ilie Moromete și mama Ilincăi, a Titei și a lui Niculae. Statut psihologic: supusă autorității bărbatului, dar adesea nemulțumită de felul lui de a fi, mereu îngrijorată pentru gospodărie și pentru copii, temătoare față de fiii vitregi, care se tem că ea și copiii ei le vor lua partea din avere. Statut moral: își apără copiii și vrea ca Niculae să învețe carte. Trăsătura ei este grija pentru copii și pentru liniștea casei. O vezi la cină, unde îl apără pe Niculae și susține școala lui, pe care Moromete o ia în râs, dar sprijină și plecarea lui Achim cu oile, ca să fie pace în familie, și după tăierea salcâmului, când se întreabă îngrijorată dacă au ajuns atât de rău.
Niculae
Fiul cel mic al lui Ilie și al Catrinei. Este copilul care vrea să meargă la școală într-o casă în care nimeni nu crede că școala ar avea vreun rost: tatăl îl trimite cu oile, iar la cină îi ia în râs dorința, ca și surorile lui. Trăsătura lui este setea de carte, însoțită de o revoltă pe care tatăl o pedepsește: la cină, Niculae se ridică împotriva ironiilor tatălui și este lovit de el. În volumul al II-lea, Niculae devine activist comunist și ajunge să se opună viziunii tatălui.
Paraschiv
Unul dintre cei trei fii din prima căsătorie a lui Moromete. Statut psihologic: răutăcios, batjocoritor, plin de dispreț față de mama vitregă și față de frații vitregi, pe care îi pizmuiește pentru averea pe care crede că i-o vor lua. Statut moral: își pune interesul mai presus de familie. Trăsătura lui este ostilitatea față de tată și față de jumătatea cealaltă a casei: Moromete îl ceartă aspru pentru rânjetul cu care o privește pe mama vitregă, iar la sfârșitul volumului el și Nilă iau zestrea surorilor și fug cu caii la București.
Nilă
Unul dintre cei trei fii din prima căsătorie. Este mai tăcut și mai șovăielnic decât frații lui, iar tatăl îl ironizează pentru nedumerirea lui. Statut moral: se lasă dus de frații lui. Trăsătura lui este nehotărârea: când Moromete îi spune să taie salcâmul, Nilă nu înțelege de ce, iar mai târziu, deși tatăl îi ceruse sfatul în privința lui Achim, se lasă prins în planul fraților și fuge împreună cu Paraschiv.
Achim
Și el fiu din prima căsătorie a lui Moromete. Trăsătura lui este dorința de câștig și încrederea în negoț. Planul lui, discutat încă de la cină, este să ducă oile familiei la București și să facă bani din ele. Moromete se îndoiește, dar, presat de datorii, îl lasă să plece. Plecarea lui Achim face parte, de fapt, din planul fraților de a se desprinde de casă: banii pe care tatăl îi aștepta de la București nu mai vin niciodată.
Ilinca și Tita
Fetele lui Moromete și ale Catrinei, surorile vitrege ale celor trei fii mai mari. Sunt partea din casă pe care frații cei mari o pizmuiesc și de care se tem că le va lua averea. Ele sunt marile păgubite ale fugii: Paraschiv și Nilă le iau zestrea. Prin ele romanul arată cât de adânc a pătruns dezbinarea în familie.
Guica
Pe numele ei Maria, sora lui Ilie Moromete. Statut psihologic și moral: o femeie rea și plină de ură, care nu-i iartă fratelui că s-a recăsătorit. Trăsătura ei este intriga: îi ațâță pe nepoți împotriva tatălui și îi folosește ca să se răzbune pe el. Romanul o arată ca pe cea care pune la cale fuga lor la București, iar îndemnurile ei îi împing pe Paraschiv și pe Nilă la ruptură.
Tudor Bălosu
Vecinul bogat al lui Moromete. Statut social: țăran înstărit, care face negoț și se îmbogățește. Statut moral: lacom, speră să-l vadă pe Moromete nevoit să-și vândă pământul. Trăsătura lui este lăcomia: cumpără salcâmul lui Moromete și refuză să-l primească drept ginere pe săracul Birică, iar apoi nu vrea să-i dea fiicei sale zestrea. Fiul lui, Victor, fost voiajor comercial, își dă aere de orășean și este ținta ironiilor lui Moromete.
Țugurlan
Țăran sărac, rămas fără pământ la împroprietărire, aspru, nemulțumit de soarta lui și revoltat împotriva nedreptăților. Are glasul neprietenos, iar în poiana lui Iocan tulbură discuțiile, pe care le socotește inutile. Trăsătura lui este spiritul justițiar, dus până la revoltă. Moromete îl prețuiește și încearcă să-l atragă în cercul lui. Criticii îl văd ca pe o figură complementară lui Moromete: unul se apără de necazuri prin ironie, celălalt prin revoltă.
Cocoșilă și Dumitru lui Nae
Prietenii lui Moromete din poiana fierăriei lui Iocan, unde se adună duminica să citească ziarul și să comenteze politica. Cu ei, Moromete își pune la încercare inteligența: discuțiile sunt pline de umor, de ironie și de înțepături prietenești, iar vocile lor se înfruntă ca într-un mic parlament al satului. Aici își găsește Moromete publicul de care are nevoie.
Polina și Birică
Polina, fata lui Tudor Bălosu, îl iubește pe Birică, flăcău sărac, pe care tatăl ei nu-l acceptă. Cei doi fug împreună. Polina nu rămâne o victimă: când află că tatăl nu vrea să-i dea zestrea, îl ia pe Birică și merge să și-o ceară, înfruntându-l pe Bălosu și pe fratele ei, Victor. Povestea lor seamănă cu a lui Ion și a Anei din romanul lui Rebreanu, dar rolurile se schimbă: aici fata bogatului este cea hotărâtă.
Boțoghină
Țăran grav bolnav, care trebuie să-și vândă o parte din pământ ca să se poată trata. Povestea lui arată, alături de a Moromeților, cât de greu se desparte un țăran de pământul lui. Este una dintre poveștile satului care îmbogățesc fundalul destrămării familiei Moromete.
Jupuitu și Scămosu
Doi oameni care aduc vești rele în curtea lui Moromete. Jupuitu este perceptorul care vine să ia fonciirea și pe care Moromete îl poartă cu vorba, într-una dintre cele mai cunoscute scene comice ale romanului. Scămosu este cel care îi spune lui Moromete că fiii lui vor să fugă de acasă: din clipa aceea, liniștea tatălui se rupe.

Relația dintre personaje

La profilul umanist, eseul poate cere relația dintre două personaje: statutul fiecăruia, relația lor în două episoade comentate și elementele de structură care o construiesc.
Ilie Moromete și Niculae
Este relația dintre tată și fiul cel mic, care vrea să învețe carte. Statutul fiecăruia: Moromete este capul familiei, un țăran ironic, legat de pământ; Niculae este mezinul, copilul lui și al Catrinei, care simte că viitorul lui e la școală. Primul episod este cina de la început: tatăl ia în râs dorința de a studia a lui Niculae, îi amintește Catrinei de fonciire și, când băiatul se revoltă la masă, îl lovește. Al doilea episod este în volumul al II-lea: Niculae, ajuns activist comunist, i se opune tatălui, iar relația lor devine o confruntare între două viziuni despre lume, a tatălui, țăran independent, și a fiului, care crede în noua ordine. Relația trece de la autoritatea tatălui la ruptură. Ca elemente de structură poți folosi caracterizarea prin dialog și conflictul dintre generații.
Ilie Moromete și fiii cei mari
Paraschiv, Nilă și Achim sunt fiii din prima căsătorie; tatăl vrea să păstreze familia și pământul întregi, ei vor să plece la București și să-și ia partea. Primul episod este tăierea salcâmului: Nilă nu înțelege de ce tatăl taie copacul, iar Moromete nu-i explică, ci îl ironizează. Al doilea episod este fuga: ațâțați de Guica, Paraschiv și Nilă iau zestrea surorilor și pleacă cu caii, după ce Achim plecase cu oile. Relația evoluează de la autoritatea absolută a tatălui la ruptură. Moromete nu-și închipuie că fiii lui se pot întoarce împotriva lui, iar descoperirea adevărului îl face să-și piardă liniștea și ironia.
Ilie Moromete și Catrina
Moromete este capul familiei și decide singur; Catrina este a doua soție, supusă autorității lui, dar îngrijorată și temătoare de fiii vitregi. La cină, Catrina susține școala lui Niculae, iar Moromete o ia peste picior cu ironia lui și îi amintește de fonciire. După tăierea salcâmului, ea se întreabă îngrijorată dacă au ajuns atât de rău. Relația lor cuprinde tensiunea dintre cele două jumătăți ale familiei.
Ilie Moromete și Tudor Bălosu
Doi vecini cu două feluri de a trăi: Moromete ține la pământ și la tihna vorbei, Bălosu este lacom și face negoț. Primul episod este vânzarea salcâmului: Bălosu cumpără copacul, iar când se încheie târgul, Moromete îl ironizează pe fiul lui, Victor, pentru aerele lui de orășean. Al doilea sunt dialogurile dintre ei, pline de prefăcătorie și de ironie, în timp ce vecinul speră ca datoriile să-l facă pe Moromete să-și vândă pământul. Moromete îl înfruntă doar cu vorba și cu ironia.
Ilie Moromete și Țugurlan
Moromete este sufletul discuțiilor din poiana lui Iocan; Țugurlan este țăranul sărac, rămas fără pământ, care tulbură aceste discuții cu vorbe aspre. În poiană, Moromete încearcă să-l potolească și să-l atragă în cercul lui, pentru că îl prețuiește. Relația arată două fețe ale aceleiași lumi: Moromete, care se apără de necazuri prin ironie, și Țugurlan, care se apără prin revoltă.
Polina și Birică
Polina este fata bogatului Bălosu, Birică un flăcău sărac. Primul episod este refuzul lui Bălosu, care vrea pentru fiica lui un ginere cu avere și nu-l primește pe Birică; cei doi fug împreună. Al doilea episod este lupta pentru zestre: Polina îl ia pe Birică și merge să-și ceară averea, înfruntându-și tatăl și fratele. Relația lor rescrie povestea lui Ion și a Anei din romanul lui Rebreanu: aici fata este cea hotărâtă, iar flăcăul o urmează.

Timpul și spațiul

Acțiunea volumului I se petrece în Siliștea-Gumești, un sat din Câmpia Dunării, în județul Teleorman, într-o singură vară de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Locurile importante sunt casa lui Moromete, cu salcâmul din fundul grădinii și cu podișca din fața porții, curtea vecinului Bălosu, poiana din fața fierăriei lui Iocan, câmpul în timpul secerișului și Bucureștiul, spre care pleacă fiii. Volumul al II-lea se petrece în același sat, după război, în anii colectivizării.

Încadrare și context

Marin Preda a publicat primul volum al romanului în 1955, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, și al doilea în 1967, la Editura pentru Literatură. Primul volum a fost primit de la început ca o capodoperă a prozei postbelice. Personajul Ilie Moromete pornește de la tatăl scriitorului, Tudor Călărașu.

Pentru eseu, încadrarea cea mai sigură este romanul postbelic, realist, de tip obiectiv. Două trăsături se văd limpede. Prima este obiectivitatea: naratorul la persoana a III-a nu își judecă personajele, ci le lasă să se arate prin fapte și prin vorbe, folosind adesea stilul indirect liber. A doua este verosimilitatea unei lumi văzute aproape monografic: cina, munca la câmp, secerișul, discuțiile politice din poiană, relațiile cu perceptorul și cu primăria.

Lecturile criticilor diferă în nuanțe. Cei mai mulți îl citesc ca pe un roman realist despre destrămarea familiei țărănești, iar un studiu recent arată că structura lui, mai ales în volumul al II-lea, datorează ceva și realismului socialist al epocii. Atenție: acțiunea primului volum se petrece înainte de război, dar romanul este postbelic, pentru că a fost scris și publicat după război.

Elemente de structură și de compoziție

Volumul I urmărește o singură vară. Criticii îl citesc pe mari momente: un studiu îl împarte în trei mari secvențe (zilele de la cina dintr-o seară până duminică, cu tăierea salcâmului, perceptorul și poiana lui Iocan; secerișul; conflictul direct dintre Moromete și fiii lui, încheiat cu fuga lor), iar alți critici deosebesc o primă parte, povestită pe îndelete, de una în care timpul se grăbește. Pagina povestește volumul pe aceste mari momente, nu capitol cu capitol.

Compoziția este simetrică: romanul începe cu imaginea unui timp care pare răbdător cu oamenii și se încheie cu un timp care și-a pierdut răbdarea. Lângă povestea familiei Moromete se desfășoară alte fire ale satului, Polina și Birică, boala lui Boțoghină, revolta lui Țugurlan, care alcătuiesc împreună imaginea unei comunități. Ritmul se schimbă și el: la început întâmplările se desfășoară pe îndelete, apoi, de la sfârșitul primei secvențe, timpul se grăbește.

Limbaj și mijloace artistice

simetria dintre incipit și final

timpul răbdător de la început, timpul fără răbdare de la sfârșit

Prima și ultima frază a volumului se răspund una alteia: iluzia unui timp care îi lasă pe oameni în pace este înlocuită de un timp care se grăbește, iar această opoziție închide volumul ca într-o ramă.

scenele cu valoare simbolică

cina, tăierea salcâmului, poiana lui Iocan

Romanul este construit în jurul câtorva scene-cheie: cina arată ordinea familiei și fisurile ei, tăierea salcâmului anunță destrămarea, iar poiana arată satul ca loc al inteligenței și al vorbei.

salcâmul ca simbol

copacul doborât din fundul grădinii

Salcâmul este văzut de critici ca dublul vegetal al lui Moromete: reprezintă trăinicia familiei, iar căderea lui face ca totul în jur să pară mic și sărac, anunțând căderea tatălui.

naratorul obiectiv

persoana a III-a

Naratorul nu își judecă personajele și le lasă să se arate prin fapte și prin vorbe; obiectivitatea este principala trăsătură a romanului realist.

stilul indirect liber

gândurile lui Moromete despre planul lui Achim

Gândurile personajelor se amestecă în vocea naratorului, fără verbe ca «a spus» sau «a gândit»; așa aflăm ce gândește Moromete despre fiii lui fără ca el să o spună cu voce tare.

caracterizarea prin dialog și ironie

scena cu perceptorul Jupuitu

Moromete se definește prin felul în care vorbește: ironia, întrebările prefăcute și tăcerile lui îi arată inteligența și superioritatea mai bine decât orice portret făcut de narator.

vocile personajelor

glasul aspru al lui Țugurlan

Criticul Eugen Simion a observat că în roman schimbarea vieții interioare se marchează prin glasuri: fiecare personaj are un fel al lui de a vorbi, care îi arată caracterul și locul în ierarhia satului.

accelerarea timpului

de la primele zile la sfârșitul verii

Prima secvență povestește pe îndelete doar zilele de la o cină până duminică; apoi timpul se precipită, iar întâmplările care duc la fuga fiilor se succed tot mai repede, ca și cum istoria ar grăbi destrămarea familiei.

Semnificația titlului

Titlul este numele familiei, la plural: romanul nu este doar povestea lui Ilie Moromete, ci a unei familii întregi și a destrămării ei. Pluralul arată și ce se pierde pe parcurs: unitatea casei, pe care tatăl încearcă s-o păstreze și pe care fiii cei mari o rup.

Tema și viziunea despre lume

Familia și destrămarea ei

Tema centrală este destrămarea unei familii țărănești sub presiunea datoriilor, a banilor și a urii dintre frații vitregi. Două episoade sunt potrivite pentru eseu: cina de la început, unde toate conflictele apar deja în jurul mesei joase, și fuga lui Paraschiv și a lui Nilă cu zestrea surorilor și cu caii, care rupe unitatea casei. Criticii l-au numit romanul familiei și al tatălui.

Pământul păstrat, nu dobândit

Spre deosebire de romanele lui Slavici și Rebreanu, unde țăranul vrea să dobândească pământ, aici miza este să-l păstrezi. Moromete se luptă toată vara să nu înstrăineze nimic din pământul familiei: vinde salcâmul, amână perceptorul, se împrumută. Abia după fuga fiilor este nevoit să vândă o parte din pământ, iar această vânzare marchează înfrângerea lui.

Timpul și istoria

Romanul începe cu iluzia unui timp răbdător, în care viața satului pare să curgă fără mari conflicte, și se încheie cu un timp care și-a pierdut răbdarea. Între aceste două imagini, istoria pătrunde în satul care credea că poate trăi în afara ei: prețul grâului scade, datoriile se adună, fiii pleacă. Volumul al II-lea duce tema mai departe, în anii colectivizării.

Satul ca spectacol al inteligenței

Moromete privește viața ca pe un spectacol, de pe stănoaga podiștei sau din poiana lui Iocan, iar satul are o viață morală și o inteligență a vorbei pe care proza rurală de dinainte rareori le arătase. Discuțiile politice din poiană, cu Cocoșilă și Dumitru lui Nae, și scena cu perceptorul Jupuitu sunt cele două episoade cele mai potrivite pentru această temă.

Tatăl și fiii

Relația dintre tată și fii străbate tot romanul: autoritatea lui Moromete, temută la cină, se lovește de dorința fiilor cei mari de a pleca și de setea de carte a lui Niculae. Fuga fiilor îl face pe tată să-și piardă liniștea, iar în volumul al II-lea conflictul se mută între Moromete și Niculae, ajuns activist. Ca episoade, folosește tăierea salcâmului alături de Nilă și finalul volumului I.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un tip mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026, deși este încă foarte căutată. Ce înveți pentru ea se potrivește cu reperul al doilea al subiectelor actuale, cel despre temă și două episoade relevante. Viziunea lui Preda este realistă și gravă: un om inteligent și liber încearcă să-și apere familia de istorie și de bani, dar timpul și propriii copii îl înving.

Testează-te: Moromeții

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

În ce sat din Câmpia Dunării se petrece acțiunea volumului I din Moromeții?

Întrebarea 2. (0–1)

Ce copac taie Moromete împreună cu Nilă în zorii zilei de după cină?

Întrebarea 3. (0–1)

Cum se descurcă Moromete cu perceptorul Jupuitu, venit să ia fonciirea?

Întrebarea 4. (0–1)

Cine îi spune lui Moromete că fiii lui vor să fugă de acasă?

Întrebarea 5. (0–1)

Unde se adună duminica bărbații satului ca să citească ziarul și să discute politica?

Întrebarea 6. (0–1)

Spune dacă sunt adevărate sau false aceste afirmații despre personaje.
Birică, flăcăul de care se îndrăgostește Polina, este fiul unui om bogat.
Guica, sora lui Moromete, îi ațâță pe nepoți împotriva tatălui lor.
Achim pleacă cu oile la București, ca să câștige bani pentru familie.

Întrebarea 7. (0–1)

Pune în ordine aceste momente ale volumului I.
1Moromete vinde o parte din pământ
2Moromete taie salcâmul și îl vinde lui Bălosu
3Satul iese la seceriș
4Achim pleacă cu oile la București

Întrebarea 8. (0–1)

Cu ce imagine se încheie volumul I al romanului?

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

sau rezolvă gratuit un subiect întreg

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește opera în subiect: volumul I al «Moromeților» poate fi folosit atunci când se cere un text narativ al lui Marin Preda, un roman postbelic studiat sau un text narativ studiat. Subiectul poate avea trei forme: particularități ale textului (încadrare prin două trăsături, două episoade relevante pentru temă, două elemente de structură, compoziție sau limbaj), construcția unui personaj (statut social, psihologic și moral, o trăsătură ilustrată prin două episoade, două elemente de construcție) sau, la profilul umanist, relația dintre două personaje, de exemplu Ilie Moromete și Niculae.

Pentru un eseu de cel puțin 400 de cuvinte ai nevoie de romanul postbelic, realist și obiectiv, ilustrat prin două trăsături, și de două episoade bine alese, de exemplu cina de la început și tăierea salcâmului. Ca elemente de structură poți folosi titlul, simetria dintre incipit și final, conflictul, perspectiva narativă și relațiile spațio-temporale.

Volumul al II-lea, din 1967, se potrivește la profilul umanist, unde programa cere un roman scris între 1960 și 1980; în subiectele din 2021–2026, CNCE nu a cerut această formulare. Capcane frecvente: rezumatul în locul analizei, încadrarea în romanul interbelic din cauza anului în care se petrece acțiunea și formula «tema și viziunea», folosită ca și cum ar fi întregul eseu.

Cel mai recent subiect · 2026, iunie, rezervă · profil real

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice în care se încadrează textul0–2 p
  • Numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului sau ale orientării precizate (câte 1 punct)0–2 p
  • Evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului (câte 1 punct)0–2 p
  • Precizarea temei textului0–2 p
  • Comentarea primei secvențe relevante pentru tema textului (episod, scenă, imagine sau idee poetică)0–2 p
  • Comentarea celei de-a doua secvențe relevante pentru tema textului0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil real

Particularități ale textului studiat · 2

  1. 2026, iunie, rezervă · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda.

    Scrie eseul în acest test

  2. 2025, specială · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda.

    Scrie eseul în acest test

Construcția unui personaj · 1

  1. 2023, model · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un roman postbelic studiat.

    Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Construcția unui personaj · 1

  1. 2025, specială · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda.

    Scrie eseul în acest test

Relația dintre două personaje · 1

  1. 2023, model · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje într-un roman postbelic studiat.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Verifică-te

Întrebări despre operă, cu răspunsul și explicația: alege, apoi verifică-te.

  1. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 1. (0–1)

    Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Ilie Moromete, personajul principal din primul volum al romanului „Moromeții”, este:

    Cine este Ilie Moromete: un țăran din Siliștea-Gumești, capul unei familii numeroase, nu un învățător sau un moșier.

  2. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 2. (0–1)

    Cum se numește fiul cel mic al lui Ilie Moromete, băiatul care vrea să învețe carte, în primul volum al romanului „Moromeții”? Notă: scrie doar numele personajului.

    Cum se numește fiul cel mic al lui Ilie Moromete, băiatul care vrea să învețe carte: Niculae.

  3. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 3. (0–1)

    Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce întâmplare din primul volum al romanului „Moromeții” de Marin Preda este semnul că începe destrămarea familiei?

    Ce întâmplare din primul volum este semnul că începe destrămarea familiei: tăierea salcâmului, nu moartea lui Moromete.

  4. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 4. (0–2)

    Alege cele două romane publicate în 1930.

    Alege cel mult 2

    Care romane din programă au apărut în 1930: primul volum al «Moromeților» nu este printre ele, a apărut în 1955.

  5. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 5. (0–1)

    Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Programa profilului umanist cere și un roman scris între 1960 și 1980. Care dintre romanele de mai jos se potrivește acestei cerințe?

    Care roman se potrivește cerinței de la profilul umanist, un roman scris între 1960 și 1980: volumul al II-lea al «Moromeților», din 1967.

  6. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 6. (0–3)

    Asociază fiecare personaj cu personajul din același roman cu care formează o pereche potrivită pentru eseul despre relația dintre două personaje.
    1. Felix Sima
    2. Ilie Moromete
    3. Vitoria Lipan

    Cu ce personaj formează Ilie Moromete o pereche potrivită pentru eseul despre relația dintre două personaje: cu fiul lui cel mic, Niculae.

Despre autor

Marin Preda s-a născut la 5 august 1922, în satul Siliștea-Gumești, din județul Teleorman, și a murit la 16 mai 1980, la Mogoșoaia. A debutat în volum în 1948, cu nuvelele din «Întâlnirea din pământuri». Primul volum al «Moromeților» a apărut în 1955, al doilea în 1967. Au urmat, între altele, «Delirul» (1975), «Viața ca o pradă» (1977) și «Cel mai iubit dintre pământeni» (1980). A condus editura Cartea Românească. Pentru Ilie Moromete s-a inspirat din propriul tată, Tudor Călărașu.

Programa de bacalaureat îl include printre autorii canonici. Între 2021 și 2026, CNCE l-a numit în subiectul al III-lea de două ori la profilul real și o dată la profilul umanist. Subiectul I a pornit de două ori de la texte despre el: un interviu dat lui Sânziana Pop în «Luceafărul», în 1974 (sesiunea august 2023, subiect de rezervă), și o întâmplare povestită de Mircea Micu despre manuscrisul romanului «Delirul» (simularea din 2026).

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu încadra «Moromeții» în romanul interbelic doar pentru că acțiunea primului volum se petrece înainte de război. Romanul a fost scris și publicat după război: volumul I în 1955, volumul al II-lea în 1967. Este un roman postbelic.
  • Ilie Moromete nu moare în primul volum. La sfârșitul volumului I el rămâne în viață, dar închis în sine; moare abia la sfârșitul volumului al II-lea.
  • Achim nu fuge cu caii. El pleacă mai întâi, cu oile, cu acordul tatălui; Paraschiv și Nilă sunt cei care iau zestrea surorilor și fug cu caii la București.
  • Niculae nu este fratele bun al lui Paraschiv, Nilă și Achim. Cei trei sunt fiii din prima căsătorie a lui Moromete, iar Niculae este fiul lui și al Catrinei.
  • Moromete nu este un țăran lacom de pământ, ca Ion al lui Rebreanu. El nu vrea să adune avere, ci să păstreze pământul și familia întregi; lacomul romanului este vecinul Bălosu.
  • Nu scrie că subiectul CNCE a cerut «Moromeții». Subiectul cere un text al lui Marin Preda, un roman postbelic sau un text narativ, iar tu alegi opera și o numești în eseu.
  • Nu te baza doar pe un rezumat, nici pe acesta. Romanul este protejat de dreptul de autor și nu îl cităm aici; ca să scrii un eseu bun, citește cartea și alege singur secvențele pe care le comentezi.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Care este rezumatul volumului I din «Moromeții» pe scurt?+

    R.:Într-o vară de dinaintea războiului, Ilie Moromete, țăran din Siliștea-Gumești, încearcă să-și țină familia și pământul întregi, deși are datorii mari. Fiii lui din prima căsătorie, ațâțați de sora lui, Guica, vor să plece la București. Moromete taie și vinde salcâmul, îl lasă pe Achim să plece cu oile, dar banii nu vin. Paraschiv și Nilă fug cu caii și cu zestrea surorilor, iar Moromete vinde o parte din pământ și se închide în sine.

  2. 2.Este «Moromeții» roman interbelic sau postbelic?+

    R.:Este roman postbelic. Acțiunea primului volum se petrece înainte de al Doilea Război Mondial, dar romanul a fost scris și publicat după război: volumul I în 1955, volumul al II-lea în 1967. Îl poți folosi când subiectul cere un roman postbelic sau un text narativ al lui Marin Preda, nu când cere un roman interbelic.

  3. 3.Cum îl caracterizez pe Ilie Moromete?+

    R.:Începe cu statutul social, de țăran din Câmpia Dunării, cap al unei familii numeroase, apăsat de datorii, continuă cu statutul psihologic, de om ironic și contemplativ, și cu cel moral, de tată care vrea să-și țină familia și pământul întregi. Alege o trăsătură, de exemplu ironia, și ilustreaz-o prin două episoade: scena cu perceptorul Jupuitu și tăierea salcâmului alături de Nilă. Încheie cu două elemente de construcție, de exemplu caracterizarea prin dialog și conflictul cu fiii.

  4. 4.Ce semnifică tăierea salcâmului?+

    R.:Salcâmul din fundul grădinii este văzut ca simbolul trăiniciei familiei, ca dublul vegetal al lui Moromete. Tatăl îl taie și îl vinde lui Bălosu ca să plătească o parte din datorie, iar după căderea lui totul în jur pare mic și sărac. Criticii citesc scena ca pe primul semn al destrămării familiei și al prăbușirii tatălui.

  5. 5.De ce fug fiii cei mari ai lui Moromete?+

    R.:Paraschiv, Nilă și Achim nu-și suportă mama vitregă și frații vitregi și se tem că le vor lua partea din avere. Vor să se îmbogățească repede, prin negoț, și sunt ațâțați împotriva tatălui de mătușa lor, Guica. Achim pleacă primul, cu oile, iar Paraschiv și Nilă fug apoi cu caii și cu zestrea surorilor.

  6. 6.Ce relație au Ilie Moromete și Niculae?+

    R.:Moromete este tatăl autoritar și ironic, iar Niculae mezinul care vrea să învețe carte. La cină, tatăl îi ia în râs dorința de a studia și îl lovește când băiatul se revoltă. În volumul al II-lea, Niculae devine activist comunist, iar relația lor se transformă într-o confruntare între două viziuni despre lume.

  7. 7.Trebuie să citesc și volumul al II-lea?+

    R.:Pentru majoritatea subiectelor este suficient volumul I, pe care îl povestim pe larg. Volumul al II-lea, apărut în 1967, contează mai ales la profilul umanist, unde programa cere un roman scris între 1960 și 1980. Dacă îl alegi pentru această cerință, spune clar în eseu că scrii despre volumul al II-lea.

  8. 8.Cum scriu despre «tema și viziunea» în «Moromeții»?+

    R.:Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu; subiectele din 2021–2026 cer particularități ale textului, iar tema intră în reperul al doilea, cu două episoade relevante. Tema centrală este destrămarea familiei țărănești, legată de păstrarea pământului și de presiunea timpului. Viziunea lui Preda este realistă: un om liber și inteligent este învins de istorie și de propriii copii.

Opere înrudite

Toate operele pentru bacalaureat

Surse

Pagina aceasta e scrisă de noi, nu de CNCE. Stare la 23 octombrie 2026.

23 octombrie 2026

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.