- Vitoria Lipan
- Statut social: soția oierului Nechifor Lipan și stăpâna unei gospodării de munte din Măgura Tarcăului, mama lui Gheorghiță și a Minodorei. Nu știe carte: scrisorile i le scrie preotul. Statut psihologic: aprigă, îndârjită, ageră la minte și foarte atentă la semne, la vorbe și la oameni. Statut moral: o femeie credincioasă, dar și superstițioasă, legată de datini, care nu se liniștește până nu-și împlinește datoria față de soțul mort. Trăsătura care o definește este inteligența, ascuțită de spiritul de observație. Primul episod relevant este începutul: Vitoria citește în absența soțului, în vis și în semne, că acesta a pierit. Al doilea este praznicul: povestește crima ca și cum ar fi văzut-o, până când ucigașul se trădează. G. Călinescu a numit-o «un Hamlet feminin».
- Nechifor Lipan
- Statut social: un oier înstărit din Măgura Tarcăului, stăpân de turme, care face negoț cu oi. Este un personaj absent: a fost ucis înainte de începutul acțiunii, iar întregul roman este căutarea lui. Îl cunoaștem din dragostea Vitoriei și din urmele lăsate pe drum, pe care ea le poate urma din popas în popas, până când câinele lui o duce la el. În copilărie i se schimbase numele, ca să fie ferit de boală și de cel rău; numele lui adevărat, Gheorghiță, îl poartă fiul lui. Moare la întoarcerea de la Dorna, lovit cu un baltag de tovarășii lui de drum, care îi iau oile.
- Gheorghiță Lipan
- Statut social: fiul lui Nechifor și al Vitoriei, un flăcău tânăr, pe care moartea tatălui îl lasă singurul bărbat al casei. Statut psihologic: tânăr și fără experiență, ascultător față de mama lui, dar capabil de curaj. Statut moral: își urmează mama și își împlinește datoria de fiu. Trăsătura lui este maturizarea treptată, de aceea criticii vorbesc despre un drum al inițierii. Primul episod relevant este plecarea: mama îi dă baltagul nou, făurit pentru el și sfințit de preot, și îl ia cu ea pe drumul tatălui. Al doilea este praznicul: când Bogza se repede asupra lui, Gheorghiță îl lovește cu muchea baltagului primit la plecare.
- Calistrat Bogza
- Unul dintre cei doi oieri cu care Nechifor a plecat de la Dorna. Are buza despicată, iar sătenii îi spun de aceea Iepure. Statut moral: ucigașul lui Nechifor, pe care l-a lovit cu baltagul ca să-i ia oile. Cercetat de subprefect, se apără și spune că nu este vinovat. La praznic, când Vitoria povestește crima în fața tuturor, își pierde stăpânirea, se repede la Gheorghiță și este doborât de baltagul flăcăului și de câine. Rănit de moarte, își mărturisește fapta înainte să moară.
- Ilie Cuțui
- Tovarășul lui Calistrat Bogza și complicele lui la uciderea lui Nechifor. Este cercetat împreună cu Bogza de subprefect și spune, ca și el, că nu este vinovat. La praznic, după ce Bogza este doborât, Cuțui recunoaște crima, iar subprefectul îl ia în primire. Prin el, romanul arată și cealaltă față a pedepsei: pe lângă dreptatea făcută de familia mortului, intervine și legea statului.
- Minodora
- Fiica lui Nechifor și a Vitoriei, o fată tânără, sora lui Gheorghiță. În finalul romanului, Vitoria îi spune lui Gheorghiță că nu se învoiește în niciun chip s-o dea pe Minodora după feciorul dăscăliței lui Topor. Personajul este secundar, dar prin el se vede că, după ce și-a împlinit datoria față de mort, Vitoria se întoarce la grijile casei și ale copiilor.
- Lupu
- Câinele lui Nechifor Lipan. După moartea stăpânului, se înstrăinează și se pripășește la alți oameni, într-un sat din apropierea locului crimei, unde Vitoria îl găsește. Câinele îi duce pe Vitoria și pe Gheorghiță la râpa în care zac rămășițele lui Nechifor, iar la praznic îl apucă de gât pe ucigaș. Motoul din «Miorița», cu stăpânul îndemnat să-și cheme un câine, îi anunță rolul de la început.
- Părintele Daniil Milieș
- Preotul din Măgura Tarcăului, numit în sat părintele Dănilă. Este omul care știe carte: le citește și le scrie sătenilor scrisorile și jalbele. Vitoriei îi scrie scrisoarea prin care Gheorghiță e chemat acasă, iar înainte de plecare sfințește baltagul cel nou. Reprezintă, alături de baba Maranda, una dintre cele două căi pe care Vitoria le încearcă: credința bisericii.
- Baba Maranda
- Vrăjitoarea satului, care locuiește la marginea satului, lângă cimitir. Vitoria merge la ea după ce a vorbit cu preotul, ca să afle ce s-a întâmplat cu soțul ei. Sfatul ei nu o liniștește. Personajul arată cealaltă parte a lumii Vitoriei: superstițiile și credința în puterile ascunse, care stau alături de credința creștină.
- Subprefectul Anastase Balmez
- Reprezentantul stăpânirii, care conduce oficial cercetarea. El îi cheamă și îi cercetează pe Bogza și pe Cuțui și vine la praznic. Criticii observă că Vitoria este mai ageră decât el și îl face să lucreze în direcția dorită de ea. Prin el, romanul pune față în față înțelepciunea muntencei și instituțiile statului modern.
- Personaje episodice
- Mitrea este argatul Lipanilor, căruia Vitoria îi lasă gospodăria în grijă. Moș Pricop îi primește pe drumeți cu ospitalitate în casa lui. Iorgu Vasiliu este crâșmarul la care se oprește Vitoria pe urmele celor trei oieri, iar soția lui, Maria, devine aliata ei. Starețul mănăstirii Bistrița îi dă Vitoriei sfat duhovnicesc.