Kleksa

roman · roman interbelic

«Baltagul» de Mihail Sadoveanu — rezumat, personaje, eseu (bacalaureat)

Un oier din Măgura Tarcăului pleacă toamna la Dorna să cumpere oi și nu se mai întoarce. Soția lui, Vitoria Lipan, așteaptă toată iarna, citește semnele, apoi pornește cu fiul ei pe drumul soțului, îi găsește rămășițele într-o râpă și îi face pe ucigași să se dea de gol la praznic. Aici găsești romanul povestit pe momentele lui principale, personajele cu statutul și trăsăturile lor, relațiile dintre ele, încadrarea în romanul interbelic și subiectele de bacalaureat din 2021–2026 la care poți scrie despre el. Romanul este protejat de dreptul de autor, așa că pagina nu citează din el: citește-l întreg.

Autor
Mihail Sadoveanu (1880-1961)
Publicare
București, Editura «Cartea Românească», 1930
Specia
roman
Curent / perioadă
perioada interbelică; tradiționalismul
  • La bacalaureat: profil real și umanistautor canonic al programei · Tipul de text din programă: roman, roman interbelic
  • Drepturi: protejat de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2031

Pe scurt

începe de aici

Nechifor Lipan, un oier înstărit din Măgura Tarcăului, pleacă toamna la Dorna să cumpere oi și nu se mai întoarce, deși nu întârziase niciodată atât de mult. Soția lui, Vitoria, îl visează trecând călare o apă și înțelege că i s-a întâmplat ceva rău. Cere sfat preotului și babei Maranda, ține post negru douăsprezece vineri, își cheamă fiul acasă și anunță dispariția autorităților.

Primăvara, pe 10 martie, pornește împreună cu Gheorghiță pe drumul pe care plecase Nechifor, cu un baltag nou, sfințit de preot. Merge până la Dorna, întrebând peste tot de soțul ei, și află că acesta cumpărase oi și plecase de acolo cu doi oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui. Mergând pe urmele celor trei, Vitoria, ajutată de soția unui crâșmar, strânge indicii împotriva celor doi oieri, care sunt cercetați de subprefect.

Găsește apoi câinele lui Nechifor, pe Lupu, care o duce într-o râpă, la rămășițele stăpânului: Nechifor fusese ucis cu un baltag. Vitoria îl înmormântează după datină, îi cheamă la praznic pe subprefect și pe cei doi oieri și povestește crima ca și cum ar fi văzut-o. Bogza se repede la Gheorghiță, care îl lovește cu muchea baltagului, iar Lupu îl apucă de gât. Rănit de moarte, ucigașul își mărturisește fapta înainte să moară. La sfârșit, Vitoria se gândește la întoarcerea acasă și la viața de mai departe.

Rezumat pe capitole

capitol cu capitol

Așteptarea: Măgura Tarcăului, toamna și iarna

Acțiunea începe acasă, la Măgura Tarcăului, într-o gospodărie de oieri. Toamna, Nechifor Lipan plecase la Dorna să cumpere oi. Săptămânile trec, iar el nu se întoarce și nu dă niciun semn, deși, într-o viață întreagă, nu lipsise niciodată atât de mult. Vitoria, soția lui, începe să se neliniștească. Îl visează pe Nechifor trecând călare o apă și înțelege visul ca pe un semn rău.

Ca să afle ce s-a întâmplat, Vitoria caută ajutor pe două căi. Merge întâi la părintele Daniil Milieș, preotul satului, care îi scrie scrisorile: printr-o scrisoare a lui, ea îl cheamă acasă de sărbători pe fiul ei, Gheorghiță. Merge apoi la baba Maranda, vrăjitoarea satului, care locuiește la marginea satului, lângă cimitir. Niciunul nu o liniștește. Vitoria hotărăște să țină post negru douăsprezece vineri la rând, cu nădejdea că soțul ei se va întoarce până atunci.

Iarna trece fără vești. Vitoria se roagă la mănăstirea Bistrița și cere sfatul starețului, apoi merge la Piatra și îi anunță prefectului dispariția soțului ei. Un cuvânt al prefectului îi întărește bănuiala că Nechifor a fost jefuit și ucis. Vitoria se încredințează că soțul ei nu mai este viu și că trebuie să-l caute ea însăși.

Pregătirea drumului

Vitoria nu pleacă în grabă. Vinde din produsele gospodăriei, ca să aibă bani de drum, și lasă casa în grija argatului Mitrea. Pune să i se facă lui Gheorghiță un baltag nou, făurit anume pentru el, și îl duce la preot ca să fie sfințit. Este al doilea baltag al romanului: primul, aflăm mai târziu, este cel cu care a fost ucis Nechifor.

Pe 10 martie, după ce se încheie cele douăsprezece săptămâni, Vitoria și Gheorghiță pornesc la drum. Fiul, un flăcău tânăr și fără experiență, merge alături de mama lui pe urmele tatălui. Criticii văd în această plecare începutul unui drum care este, în același timp, o căutare a celui dispărut, o anchetă și o inițiere a fiului în rosturile bărbatului casei.

Pe urmele lui Nechifor, până la Dorna

Vitoria și Gheorghiță refac drumul pe care plecase Nechifor în toamnă, până la Dorna. Pe drum, Vitoria întreabă peste tot, la hanuri și în sate, dacă soțul ei a trecut pe acolo, și vede o lume largă, de oameni și de locuri pe care nu le cunoștea, dincolo de valea Tarcăului. Într-un sat de pe drum, moș Pricop îi primește cu ospitalitate în casa lui.

Drumul îi scoate în cale și marile momente ale vieții de la țară: Vitoria trece printr-un botez și printr-o nuntă, iar romanul se va încheia cu o înmormântare. De aceea, criticii au văzut în carte și o monografie a satului tradițional, cu obiceiurile lui de la naștere până la moarte.

La Dorna, Vitoria află că Nechifor cumpărase oi și plecase de acolo împreună cu doi oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui. Pornește și ea mai departe, prin munții Dornei, pe drumul pe care plecaseră cei trei.

La crâșma lui Iorgu Vasiliu: cei doi oieri

Pe urmele celor trei, Vitoria se oprește la crâșma lui Iorgu Vasiliu. Soția crâșmarului, Maria, devine aliata ei și o ajută să adune ce se vorbește despre cei doi oieri.

Cei doi oieri sunt chemați și cercetați de subprefect și spun că nu sunt vinovați. Vitoria nu-i acuză pe față, ci așteaptă ca ei să se dea de gol singuri, iar împreună cu Maria pregătește ce va urma. Criticii observă că, deși ancheta este condusă oficial de subprefect, cea care o duce în direcția dorită este Vitoria, iar oamenii stăpânirii ajung să lucreze, fără să-și dea seama, după planul ei.

Câinele Lupu și râpa

Într-un sat din apropiere, Vitoria dă de câinele lui Nechifor, Lupu, care rămăsese fără stăpân și se pripășise la alți oameni. Câinele îi duce pe Vitoria și pe Gheorghiță într-o râpă, unde zac rămășițele lui Nechifor. Nechifor fusese lovit cu un baltag: moartea lui nu fusese un accident.

Sunt chemate autoritățile, iar Bogza și Cuțui continuă să spună că nu sunt vinovați. Până când rămășițele pot fi ridicate, mortul trebuie privegheat acolo, în râpă, cu o lumină aprinsă la căpătâi.

Înmormântarea și praznicul

Vitoria îl înmormântează pe Nechifor după datina veche și face praznic, la care îi cheamă și pe subprefect, și pe cei doi oieri.

La praznic, Vitoria povestește crima în fața tuturor, cu amănunte, ca și cum ar fi văzut-o, și i se adresează lui Bogza. Criticul G. Călinescu a numit-o din această pricină «un Hamlet feminin»: ca prințul lui Shakespeare, pune la cale o reprezentație în care vinovatul se trădează singur. Bogza se înfurie, iese și se repede la Gheorghiță, care ține în mână baltagul cel nou. Flăcăul îl lovește cu muchea baltagului în frunte, iar câinele Lupu îl apucă de gât. Rănit de moarte, Bogza își mărturisește fapta înainte să moară. Cuțui recunoaște și el, iar subprefectul îl ia în primire.

Datoria față de mort este împlinită. În finalul romanului, Vitoria se gândește la ce rămâne de făcut: întoarcerea la Măgura, unde o așteaptă tot ce a lăsat în urmă, și viitorul Minodorei, pe care nu se învoiește să o dea după feciorul dăscăliței lui Topor. Viața de toate zilele își reia cursul.

Planul acțiunii

  1. 1.Nechifor Lipan pleacă toamna la Dorna să cumpere oi.
  2. 2.Nechifor nu se mai întoarce și nu dă niciun semn.
  3. 3.Vitoria îl visează trecând călare o apă.
  4. 4.Vitoria cere sfatul părintelui Daniil Milieș și al babei Maranda.
  5. 5.Prin preot, Vitoria îl cheamă acasă pe Gheorghiță de sărbători.
  6. 6.Vitoria ține post negru douăsprezece vineri.
  7. 7.Vitoria se roagă la mănăstirea Bistrița și îi anunță prefectului, la Piatra, dispariția soțului.
  8. 8.Pentru Gheorghiță se face un baltag nou, sfințit de preot.
  9. 9.Pe 10 martie, Vitoria și Gheorghiță pornesc pe drumul lui Nechifor.
  10. 10.Pe drum, Vitoria întreabă peste tot de soțul ei.
  11. 11.Moș Pricop îi primește cu ospitalitate în casa lui.
  12. 12.Pe drum, Vitoria trece printr-un botez și printr-o nuntă.
  13. 13.La Dorna, Vitoria află că Nechifor plecase cu Calistrat Bogza și Ilie Cuțui.
  14. 14.Vitoria se împrietenește cu Maria, soția crâșmarului Iorgu Vasiliu.
  15. 15.Bogza și Cuțui sunt cercetați de subprefect și se apără.
  16. 16.Vitoria găsește câinele Lupu într-un sat din apropiere.
  17. 17.Lupu îi duce pe Vitoria și pe Gheorghiță la râpa cu rămășițele lui Nechifor.
  18. 18.Mortul este privegheat în râpă, cu o lumină aprinsă la căpătâi.
  19. 19.Vitoria îl înmormântează pe Nechifor după datină și face praznic.
  20. 20.La praznic, Vitoria povestește crima ca și cum ar fi văzut-o.
  21. 21.Bogza se repede la Gheorghiță, care îl lovește cu muchea baltagului.
  22. 22.Lupu îl apucă de gât pe Bogza, care își mărturisește fapta și moare.
  23. 23.Cuțui recunoaște și el și este luat în primire de subprefect.
  24. 24.Vitoria se gândește la întoarcerea acasă și la viitorul Minodorei.

Personaje

Vitoria Lipan
Statut social: soția oierului Nechifor Lipan și stăpâna unei gospodării de munte din Măgura Tarcăului, mama lui Gheorghiță și a Minodorei. Nu știe carte: scrisorile i le scrie preotul. Statut psihologic: aprigă, îndârjită, ageră la minte și foarte atentă la semne, la vorbe și la oameni. Statut moral: o femeie credincioasă, dar și superstițioasă, legată de datini, care nu se liniștește până nu-și împlinește datoria față de soțul mort. Trăsătura care o definește este inteligența, ascuțită de spiritul de observație. Primul episod relevant este începutul: Vitoria citește în absența soțului, în vis și în semne, că acesta a pierit. Al doilea este praznicul: povestește crima ca și cum ar fi văzut-o, până când ucigașul se trădează. G. Călinescu a numit-o «un Hamlet feminin».
Nechifor Lipan
Statut social: un oier înstărit din Măgura Tarcăului, stăpân de turme, care face negoț cu oi. Este un personaj absent: a fost ucis înainte de începutul acțiunii, iar întregul roman este căutarea lui. Îl cunoaștem din dragostea Vitoriei și din urmele lăsate pe drum, pe care ea le poate urma din popas în popas, până când câinele lui o duce la el. În copilărie i se schimbase numele, ca să fie ferit de boală și de cel rău; numele lui adevărat, Gheorghiță, îl poartă fiul lui. Moare la întoarcerea de la Dorna, lovit cu un baltag de tovarășii lui de drum, care îi iau oile.
Gheorghiță Lipan
Statut social: fiul lui Nechifor și al Vitoriei, un flăcău tânăr, pe care moartea tatălui îl lasă singurul bărbat al casei. Statut psihologic: tânăr și fără experiență, ascultător față de mama lui, dar capabil de curaj. Statut moral: își urmează mama și își împlinește datoria de fiu. Trăsătura lui este maturizarea treptată, de aceea criticii vorbesc despre un drum al inițierii. Primul episod relevant este plecarea: mama îi dă baltagul nou, făurit pentru el și sfințit de preot, și îl ia cu ea pe drumul tatălui. Al doilea este praznicul: când Bogza se repede asupra lui, Gheorghiță îl lovește cu muchea baltagului primit la plecare.
Calistrat Bogza
Unul dintre cei doi oieri cu care Nechifor a plecat de la Dorna. Are buza despicată, iar sătenii îi spun de aceea Iepure. Statut moral: ucigașul lui Nechifor, pe care l-a lovit cu baltagul ca să-i ia oile. Cercetat de subprefect, se apără și spune că nu este vinovat. La praznic, când Vitoria povestește crima în fața tuturor, își pierde stăpânirea, se repede la Gheorghiță și este doborât de baltagul flăcăului și de câine. Rănit de moarte, își mărturisește fapta înainte să moară.
Ilie Cuțui
Tovarășul lui Calistrat Bogza și complicele lui la uciderea lui Nechifor. Este cercetat împreună cu Bogza de subprefect și spune, ca și el, că nu este vinovat. La praznic, după ce Bogza este doborât, Cuțui recunoaște crima, iar subprefectul îl ia în primire. Prin el, romanul arată și cealaltă față a pedepsei: pe lângă dreptatea făcută de familia mortului, intervine și legea statului.
Minodora
Fiica lui Nechifor și a Vitoriei, o fată tânără, sora lui Gheorghiță. În finalul romanului, Vitoria îi spune lui Gheorghiță că nu se învoiește în niciun chip s-o dea pe Minodora după feciorul dăscăliței lui Topor. Personajul este secundar, dar prin el se vede că, după ce și-a împlinit datoria față de mort, Vitoria se întoarce la grijile casei și ale copiilor.
Lupu
Câinele lui Nechifor Lipan. După moartea stăpânului, se înstrăinează și se pripășește la alți oameni, într-un sat din apropierea locului crimei, unde Vitoria îl găsește. Câinele îi duce pe Vitoria și pe Gheorghiță la râpa în care zac rămășițele lui Nechifor, iar la praznic îl apucă de gât pe ucigaș. Motoul din «Miorița», cu stăpânul îndemnat să-și cheme un câine, îi anunță rolul de la început.
Părintele Daniil Milieș
Preotul din Măgura Tarcăului, numit în sat părintele Dănilă. Este omul care știe carte: le citește și le scrie sătenilor scrisorile și jalbele. Vitoriei îi scrie scrisoarea prin care Gheorghiță e chemat acasă, iar înainte de plecare sfințește baltagul cel nou. Reprezintă, alături de baba Maranda, una dintre cele două căi pe care Vitoria le încearcă: credința bisericii.
Baba Maranda
Vrăjitoarea satului, care locuiește la marginea satului, lângă cimitir. Vitoria merge la ea după ce a vorbit cu preotul, ca să afle ce s-a întâmplat cu soțul ei. Sfatul ei nu o liniștește. Personajul arată cealaltă parte a lumii Vitoriei: superstițiile și credința în puterile ascunse, care stau alături de credința creștină.
Subprefectul Anastase Balmez
Reprezentantul stăpânirii, care conduce oficial cercetarea. El îi cheamă și îi cercetează pe Bogza și pe Cuțui și vine la praznic. Criticii observă că Vitoria este mai ageră decât el și îl face să lucreze în direcția dorită de ea. Prin el, romanul pune față în față înțelepciunea muntencei și instituțiile statului modern.
Personaje episodice
Mitrea este argatul Lipanilor, căruia Vitoria îi lasă gospodăria în grijă. Moș Pricop îi primește pe drumeți cu ospitalitate în casa lui. Iorgu Vasiliu este crâșmarul la care se oprește Vitoria pe urmele celor trei oieri, iar soția lui, Maria, devine aliata ei. Starețul mănăstirii Bistrița îi dă Vitoriei sfat duhovnicesc.

Relația dintre personaje

La profilul umanist, eseul poate cere relația dintre două personaje: statutul fiecăruia, relația lor în două episoade comentate și elementele de structură care o construiesc.
Vitoria și Gheorghiță
Este relația dintre o mamă și un fiu pe care ea îl pregătește să devină bărbatul casei. Vitoria hotărăște, iar Gheorghiță ascultă, dar drumul îl schimbă. Primul episod relevant este plecarea: mama îi pune în mână un baltag nou, sfințit de preot, ca semn că îi ia locul tatălui. Al doilea este praznicul, unde Gheorghiță îl doboară pe ucigaș cu baltagul primit de la mama lui. Criticii numesc acest drum o inițiere.
Vitoria și Nechifor
Nechifor este absent din acțiune, dar relația dintre soți susține tot romanul. Vitoria îl iubește și simte, înaintea tuturor, că el a pierit. Primul episod relevant este visul de la început, în care îl vede trecând călare o apă. Al doilea este înmormântarea: Vitoria nu se liniștește până nu-l găsește și nu-l îngroapă creștinește, după datină. Criticii au arătat că ritualul este însuflețit la ea de iubire, nu doar de obicei.
Vitoria și Calistrat Bogza
Este relația dintre o anchetatoare și un ucigaș. Primul episod relevant este cercetarea făcută de subprefect: Vitoria nu-l acuză pe față: îl lasă să se apere în fața subprefectului și strânge dovezi cu ajutorul crâșmăriței. Al doilea episod este praznicul, când îl cheamă la masă și povestește crima în fața tuturor, până când el se trădează singur. Relația arată cum mintea Vitoriei învinge puterea fizică a ucigașului.
Vitoria și stăpânirea
Vitoria nu se bizuie pe autorități, dar nici nu le ocolește: le anunță dispariția, le cere ajutorul și îl cheamă pe subprefect la praznic. Cercetarea oficială o folosește ca să-i prindă pe ucigași în capcană; la praznic, subprefectul este de față când ei mărturisesc. Criticii au văzut aici împăcarea dintre lumea veche, a datinii, și lumea nouă, a statului modern.

Timpul și spațiul

Acțiunea începe toamna, când Nechifor pleacă la Dorna, ține toată iarna, în care Vitoria așteaptă, și continuă primăvara, de la plecarea din 10 martie până la înmormântare. Anul nu este numit, iar unii critici au văzut în acest timp nenumit un timp mitic; câteva semne așază totuși acțiunea în primele decenii ale secolului al XX-lea.

Spațiul este cel al munților Moldovei: Măgura Tarcăului, drumul până la Dorna, satele de munte din zona Dornelor, apoi râpa în care zace Nechifor. Romanul este, în fond, un drum: Vitoria reface pas cu pas traseul soțului.

Încadrare și context

Mihail Sadoveanu publică «Baltagul» în 1930, la Editura Cartea Românească din București, în anul în care împlinea cincizeci de ani. Este un roman interbelic, primit cu laude încă de la apariție.

Romanul pornește de la «Miorița», din care își ia motoul și situația de început: doi ciobani îl ucid pe un al treilea ca să-i ia turmele.

Cea mai sigură încadrare pentru eseu este în tradiționalism, ilustrat prin două trăsături. Prima este lumea satului arhaic, de munte, care trăiește după legi nescrise și după datini păstrate din moși-strămoși, cu încredere puțină în instituțiile moderne. A doua este legătura cu folclorul: punctul de plecare în «Miorița», credințele, superstițiile și obiceiurile de la naștere, nuntă și înmormântare.

Romanul a fost citit în mai multe feluri, iar tu poți alege unul dacă îl argumentezi. Unii critici l-au văzut ca roman mitic, în care realitatea este suprapusă peste un mit; Nicolae Manolescu spune, dimpotrivă, că Sadoveanu a scos din baladă un roman pur și simplu. Alții l-au numit roman polițist sau roman al unei anchete, cu o crimă, o investigație și pedepsirea vinovaților; Nicolae Crețu crede că acestea sunt doar aparențe. Mai este citit și ca roman al inițierii lui Gheorghiță și ca monografie a satului.

Elemente de structură și de compoziție

Pe această pagină nu povestim romanul capitol cu capitol, ci pe momentele lui principale, așa cum le descriu sursele: așteptarea de acasă, pregătirea drumului, drumul până la Dorna, cercetarea celor doi oieri, găsirea rămășițelor în râpă, înmormântarea și praznicul.

Firul acțiunii este drumul: Vitoria reface pas cu pas traseul soțului, iar descoperirile vin în ordinea în care le face ea, ca într-o anchetă. Momentele subiectului pot fi grupate astfel: expozițiunea, în viața de acasă și în neliniștea Vitoriei; intriga, în dispariția lui Nechifor; desfășurarea acțiunii, în căutare; punctul culminant, în scena de la praznic; deznodământul, în mărturisirea ucigașilor și în întoarcerea la viața de toate zilele.

Limbaj și mijloace artistice

motoul din «Miorița»

două versuri din baladă, în care stăpânul este îndemnat să-și cheme un câine

Motoul anunță de la început legătura cu balada și, totodată, rolul câinelui. Legătura se vede apoi în situație, în lumea păstorilor și în crima dintre ciobani, nu într-o repovestire a baladei.

simbolul baltagului

cele două baltage: arma crimei și baltagul sfințit al lui Gheorghiță

Același obiect este arma ucigașului și instrumentul pedepsei. Simbolul dă titlul romanului și leagă începutul crimei de sfârșitul ei, când dreptatea este făcută cu un baltag.

motivul drumului

drumul dus și întors pe traseul lui Nechifor

Drumul organizează acțiunea: fiecare popas aduce o informație nouă. Pentru Vitoria este o anchetă, pentru Gheorghiță o inițiere, iar pentru cititor o călătorie prin lumea satelor de munte.

semnele și visul

visul în care Nechifor trece călare o apă

Visul anunță moartea înainte ca ea să fie aflată și arată felul în care gândește Vitoria: lumea îi vorbește prin semne, pe care ea știe să le citească.

scena-reprezentație

praznicul, la care Vitoria povestește crima în fața ucigașilor

Ca în piesa pusă la cale de Hamlet, adevărul iese la iveală dintr-o reprezentație: vinovatul, pus în fața faptei lui, se trădează singur. Este punctul culminant al romanului.

elementele de monografie

botezul și nunta de pe drum, înmormântarea de la sfârșit

Obiceiurile de la naștere, nuntă și moarte fac din roman și o imagine a satului tradițional. Ele arată o lume în care fiecare moment al vieții are rânduiala lui.

limbajul popular și arhaic

vorbirea țăranilor de munte și fraza solemnă a naratorului

Criticii au observat că Sadoveanu scrie ca un povestitor popular, cu expresii vechi și forme din graiul oamenilor de la munte, într-un stil concentrat și sugestiv, care dă romanului tonul unei balade.

Semnificația titlului

Baltagul este un topor mic și ușor, cu coada lungă, folosit și ca armă. În roman sunt două baltage: cel cu care a fost ucis Nechifor și cel nou, făurit anume și sfințit de preot, pe care Vitoria i-l dă lui Gheorghiță. Primul este arma crimei, al doilea devine instrumentul pedepsei: cu el îl doboară Gheorghiță pe ucigaș. Titlul leagă astfel crima de dreptatea făcută la sfârșit.

Tema și viziunea despre lume

Căutarea și datoria față de mort

Tot romanul este o căutare. Vitoria nu pornește doar ca să afle adevărul, ci ca să-și împlinească datoria de soție: să-l găsească pe Nechifor și să-l îngroape creștinește, după datină. Primul episod relevant este hotărârea de a pleca, pregătită cu răbdare, cu postul celor douăsprezece vineri și cu baltagul sfințit. Al doilea este înmormântarea, cu praznicul de la sfârșit. Criticii au comparat-o cu eroinele tragediilor antice.

Drumul și inițierea

Drumul este motivul central al romanului: Vitoria și Gheorghiță refac pas cu pas traseul lui Nechifor. Pentru Vitoria, el este o anchetă; pentru Gheorghiță, o inițiere. Flăcăul pleacă tânăr și fără experiență, iar la praznic îl doboară pe ucigaș cu baltagul. De aceea, unii critici au văzut în carte și un roman al formării.

Lumea tradițională și legea nescrisă

Muntenii lui Sadoveanu trăiesc după rânduieli vechi, după ritmul anotimpurilor și al turmelor, și au mai multă încredere în datini decât în instituții. Crima tulbură această ordine, iar romanul arată cum este restabilită: vinovatul este găsit, mortul este îngropat după obicei, iar viața își reia cursul. Pe drum, Vitoria trece prin botez și nuntă, iar romanul se încheie cu înmormântarea: marile momente ale vieții de la țară.

Dreptatea și pedeapsa

Spre deosebire de ciobanul din «Miorița», care își primește moartea cu seninătate, Vitoria nu se împacă cu soarta: vrea ca dreptatea să fie făcută. Pedeapsa vine pe două căi. Una este a familiei: Gheorghiță îl lovește pe Bogza cu baltagul, iar câinele îl apucă de gât. Cealaltă este a statului: subprefectul este de față la mărturisire și îl ia în primire pe Cuțui.

Semnele și cunoașterea lumii

Vitoria nu știe carte, dar știe să citească semnele: visul, lipsa de vești, vorbele oamenilor, purtarea câinelui. Criticii au arătat că ea citește lumea mai bine decât autoritățile, care ar trebui să deslușească crima. Primul episod relevant este începutul, când înțelege din semne că Nechifor a pierit. Al doilea este reconstituirea crimei la praznic, făcută din indicii adunate pe drum.

Lumea veche și lumea nouă

Vitoria apără rânduiala veche: are mai multă încredere în datini decât în instituții și nu se învoiește s-o dea pe Minodora după feciorul dăscăliței lui Topor. Totuși, nu fuge de lumea modernă. Anunță autoritățile, vorbește la telefon, folosește cercetarea oficială ca să-i prindă pe ucigași. Unii critici au citit romanul ca pe o încercare a lui Sadoveanu de a împăca tradiția cu modernitatea, în dezbaterile din România anilor 1930.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026, deși este încă foarte căutată. Ce înveți pentru ea intră în reperul al doilea al subiectelor actuale: tema și două episoade semnificative. Pentru acest roman, tema este căutarea soțului ucis și restabilirea dreptății, iar viziunea este cea a unei lumi tradiționale, în care omul își împlinește datoria față de mort și față de rânduiala străveche.

Testează-te: Baltagul

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

Încotro pleacă Nechifor Lipan toamna, ca să cumpere oi?

Întrebarea 2. (0–1)

Ce o face pe Vitoria să înțeleagă că s-a întâmplat ceva rău cu soțul ei?

Întrebarea 3. (0–1)

Cum a fost ucis Nechifor Lipan?

Întrebarea 4. (0–1)

Spune dacă aceste afirmații despre drumul Vitoriei sunt adevărate sau false.
Vitoria pornește pe urmele soțului abia primăvara, după o iarnă de așteptare.
Pentru Gheorghiță se face un baltag nou, sfințit de preot.
Vitoria îi acuză pe față pe cei doi oieri de la început.

Întrebarea 5. (0–1)

Cum a numit-o criticul G. Călinescu pe Vitoria Lipan, pentru felul în care îi prinde pe ucigași?

Întrebarea 6. (0–1)

Ordonează întâmplările din roman în ordinea în care au loc.
1Vitoria găsește rămășițele lui Nechifor într-o râpă.
2Vitoria îi anunță prefectului, la Piatra, dispariția soțului.
3Vitoria și Gheorghiță pornesc pe drumul lui Nechifor.
4Vitoria îi cheamă la praznic pe subprefect și pe cei doi oieri.

Întrebarea 7. (0–1)

Spune dacă aceste afirmații despre final sunt adevărate sau false.
La praznic, Gheorghiță îl ucide pe Cuțui.
La praznic, Vitoria povestește crima ca și cum ar fi văzut-o.
La sfârșit, Vitoria hotărăște să se mute pentru totdeauna la Piatra.

Întrebarea 8. (0–1)

Ce este drumul Vitoriei și al lui Gheorghiță, după critici?

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

sau rezolvă gratuit un subiect întreg

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește opera în subiect: romanul poate fi folosit atunci când se cere un text narativ al lui Mihail Sadoveanu sau un roman interbelic studiat. Subiectul poate cere particularități ale textului (încadrarea prin două trăsături, două episoade relevante pentru temă și două elemente de structură, compoziție sau limbaj) sau construcția unui personaj (statutul social, psihologic și moral, o trăsătură ilustrată prin două episoade și două elemente de structură sau de limbaj). La profilul umanist, poate apărea și relația dintre două personaje, de exemplu Vitoria și Gheorghiță.

Pentru un eseu de cel puțin 400 de cuvinte, ai nevoie de încadrarea în romanul interbelic tradiționalist, cu două trăsături ilustrate: lumea satului arhaic, cu legile ei nescrise, și legătura cu folclorul. Alege două episoade bine conturate, de exemplu semnele de la început, găsirea rămășițelor în râpă sau praznicul. Ca elemente de structură, poți folosi titlul, motoul, motivul drumului sau scena de la praznic.

Capcane frecvente: rezumatul în locul analizei, ideea că romanul repovestește balada și ideea că Vitoria îl lovește ea însăși pe ucigaș.

Cel mai recent subiect · 2026, iunie, rezervă · profil real

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice în care se încadrează textul0–2 p
  • Numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului sau ale orientării precizate (câte 1 punct)0–2 p
  • Evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului (câte 1 punct)0–2 p
  • Precizarea temei textului0–2 p
  • Comentarea primei secvențe relevante pentru tema textului (episod, scenă, imagine sau idee poetică)0–2 p
  • Comentarea celei de-a doua secvențe relevante pentru tema textului0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru tema textului0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil real

Particularități ale textului studiat · 5

  1. 2026, iunie, rezervă · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda.

    Scrie eseul în acest test

  2. 2025, model · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu.

    Scrie eseul în acest test

  3. 2024, iunie, rezervă · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Mihail Sadoveanu.

    Scrie eseul în acest test

  4. 2023, august · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui G. Călinescu.

    Scrie eseul în acest test

  5. 2021, specială · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Mihail Sadoveanu.

    Scrie eseul în acest test

Construcția unui personaj · 1

  1. 2025, iunie, rezervă · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un roman interbelic studiat.

    Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Construcția unui personaj · 2

  1. 2025, model · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu.

    Scrie eseul în acest test

  2. 2023, august · numește autorul

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui G. Călinescu.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Verifică-te

Întrebări despre operă, cu răspunsul și explicația: alege, apoi verifică-te.

  1. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 1. (0–1)

    Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Motoul romanului „Baltagul” de Mihail Sadoveanu este preluat din:

    De unde este luat motoul romanului: din balada populară «Miorița», cu care romanul are în comun lumea păstorilor și uciderea unui cioban de către alți ciobani.

  2. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 2. (0–2)

    Așază în ordine momentele romanului „Baltagul”.
    1aVitoria găsește, într-o râpă, rămășițele lui Nechifor.
    2bVitoria așteaptă vești și caută înțelesul semnelor care îi spun că soțul ei a pățit ceva.
    3cLa pomană, Vitoria povestește crima, iar ucigașii se dau de gol.
    4dVitoria pornește împreună cu Gheorghiță pe drumul pe care plecase Nechifor.

    Ordinea momentelor: așteptarea și semnele, plecarea cu Gheorghiță pe drumul lui Nechifor, găsirea rămășițelor în râpă și praznicul la care ucigașii se trădează.

  3. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 3. (0–2)

    Alege cele două romane publicate în 1930.

    Alege cel mult 2

    Care romane din programă au apărut în 1930: «Baltagul» și romanul lui Camil Petrescu, în perioada interbelică.

  4. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 4. (0–2)

    Alege cele două episoade din „Baltagul” care arată inteligența și spiritul de observație ale Vitoriei Lipan.

    Alege cel mult 2

    Care două episoade arată inteligența Vitoriei: descifrarea semnelor de la început și reconstituirea crimei la praznic.

  5. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 5. (0–3)

    Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată sau falsă.
    Ștefan Gheorghidiu este student la Filozofie și caută absolutul în iubire.
    Vitoria Lipan este o femeie naivă, care așteaptă ca alții să afle adevărul despre soțul ei.
    Otilia Mărculescu este fiica vitregă a lui moș Costache Giurgiuveanu.

    Dacă Vitoria Lipan este o femeie naivă care așteaptă ca alții să afle adevărul: nu, ea descifrează singură semnele și îi demască pe ucigași.

  6. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 6. (0–3)

    Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată sau falsă.
    Relația dintre Harap-Alb și Spânul începe printr-o înșelăciune, la fântână.
    Pe drumul în căutarea lui Nechifor, Vitoria Lipan își inițiază fiul, pe Gheorghiță.
    La sfârșitul romanului „Enigma Otiliei”, Felix și Otilia se căsătoresc.

    Dacă pe drumul în căutarea lui Nechifor Vitoria își inițiază fiul: da, îl învață pe Gheorghiță să observe și să-și asume datoriile bărbatului casei.

  7. Întrebare Kleksa

    Întrebarea 7. (0–3)

    Asociază fiecare personaj cu personajul din același roman cu care formează o pereche potrivită pentru eseul despre relația dintre două personaje.
    1. Felix Sima
    2. Ilie Moromete
    3. Vitoria Lipan

    Cu cine formează Vitoria Lipan o pereche potrivită pentru eseul despre relația dintre două personaje: cu fiul ei, Gheorghiță.

Despre autor

Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, la Pașcani, și a murit la 19 octombrie 1961, la București. Membru al Academiei Române, și-a ținut discursul de recepție în 1923, despre poezia populară, o temă care se simte și în «Baltagul». Programa de bacalaureat îl include printre autorii canonici.

Între 2021 și 2026, CNCE l-a numit în subiectul al III-lea de cinci ori la profilul real și de două ori la profilul umanist, de cele mai multe ori alături de alt autor, la alegere. Subiectul I a pornit de două ori de la texte despre el: la simularea din 2022, un fragment din «Destăinuiri» de Profira Sadoveanu, fiica lui, iar la sesiunea specială din 2024, unul din «Amintiri» de Mihail Șerban.

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu scrie că subiectul CNCE a cerut «Baltagul». Subiectul cere un text narativ al lui Mihail Sadoveanu sau un roman interbelic, iar tu alegi opera și o numești în eseu.
  • Nu scrie că romanul repovestește «Miorița». Romanul pornește de la baladă, din care își ia motoul și situația de început, dar Vitoria nu se resemnează ca ciobanul din baladă: caută și face dreptate.
  • Dacă citezi motoul, copiază-l din ediția ta. Sursele îl redau cu mici diferențe de formă, iar o greșeală de citat se vede imediat.
  • Nu Vitoria îl lovește pe Bogza. La praznic, Gheorghiță îl lovește cu muchea baltagului, iar câinele Lupu îl apucă de gât.
  • Nechifor nu a fost ucis la Dorna. A plecat de acolo împreună cu Bogza și Cuțui și a fost ucis pe drum, în munte.
  • Nu scrie că subprefectul descoperă crima. El conduce oficial cercetarea, dar Vitoria găsește urmele, rămășițele și pe ucigași.
  • Nu povesti romanul în loc să-l analizezi. Eseul de bacalaureat cere încadrare, episoade comentate și elemente de structură, nu rezumat.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Unde găsesc rezumatul romanului «Baltagul» pe capitole?+

    R.:Aici îl găsești povestit pe momentele lui principale: așteptarea de acasă, pregătirea drumului, drumul până la Dorna, cercetarea celor doi oieri, găsirea rămășițelor în râpă, înmormântarea și praznicul. Romanul este protejat de dreptul de autor și nu l-am citat. Pentru un rezumat capitol cu capitol, citește romanul în ediția ta: un rezumat nu ține locul lecturii.

  2. 2.Cum o caracterizez pe Vitoria Lipan?+

    R.:Începe cu statutul social: soția unui oier înstărit și stăpâna unei gospodării de munte, mama lui Gheorghiță și a Minodorei, o femeie care nu știe carte. Continuă cu statutul psihologic: aprigă, îndârjită, ageră la minte, atentă la semne. Statutul moral este al unei femei credincioase, legate de datini, care își împlinește datoria față de soțul mort. Alege o trăsătură, de exemplu inteligența, și ilustreaz-o prin descifrarea semnelor de la început și prin scena de la praznic.

  3. 3.Ce semnifică titlul «Baltagul»?+

    R.:Baltagul este un topor mic, cu coada lungă, folosit și ca armă. În roman sunt două baltage: cel cu care a fost ucis Nechifor și cel nou, sfințit de preot, pe care Vitoria i-l dă lui Gheorghiță. Primul este arma crimei, al doilea, instrumentul pedepsei. Titlul leagă astfel crima de dreptatea făcută la sfârșit.

  4. 4.Ce legătură are «Baltagul» cu balada «Miorița»?+

    R.:Motoul romanului este luat din «Miorița», iar situația de început este aceeași: doi ciobani îl ucid pe un al treilea ca să-i ia turmele. Diferența importantă este atitudinea față de moarte: ciobanul din baladă se resemnează, iar Vitoria caută adevărul și face dreptate. Unii critici au văzut în roman o rescriere a mitului, alții un roman pur și simplu, pornit de la baladă.

  5. 5.Este «Baltagul» un roman tradiționalist, mitic sau polițist?+

    R.:Toate trei sunt lecturi ale criticilor. Cea mai sigură încadrare pentru eseu este romanul interbelic tradiționalist, ilustrat prin lumea satului arhaic, cu legile ei nescrise, și prin legătura cu folclorul. Poți vorbi și de romanul mitic sau de romanul unei anchete, cu o crimă, o investigație și pedepsirea vinovaților, dacă îți argumentezi alegerea cu episoade din text.

  6. 6.Cum scriu despre «tema și viziunea» în «Baltagul»?+

    R.:Tema este căutarea soțului ucis și restabilirea dreptății, legată de drumul Vitoriei și de inițierea lui Gheorghiță. Viziunea este cea a unei lumi tradiționale, în care omul își împlinește datoria față de mort și față de rânduiala străveche. Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu; subiectele din 2021–2026 cer particularități ale textului, iar tema intră în reperul al doilea, cu două episoade semnificative.

  7. 7.Pot scrie despre «Baltagul» dacă subiectul cere un roman interbelic?+

    R.:Da. Romanul lui Sadoveanu a apărut în 1930, în perioada interbelică, și este potrivit atunci când subiectul cere un roman interbelic sau un text narativ al lui Mihail Sadoveanu. Numește opera și autorul de la început și urmează exact reperele cerute.

  8. 8.De ce nu sunt citate din roman pe această pagină?+

    R.:Mihail Sadoveanu a murit în 1961, iar operele lui sunt protejate de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2031. De aceea, pagina povestește și analizează romanul cu cuvintele noastre, după surse deschise, fără să-l citeze. Pentru eseu, alege citatele din ediția pe care o citești și copiază-le exact.

Opere înrudite

Toate operele pentru bacalaureat

Surse

Pagina aceasta e scrisă de noi, nu de CNCE. Stare la 23 octombrie 2026.

23 octombrie 2026

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.