Kleksa

roman · roman interbelic · roman psihologic

«Concert din muzică de Bach» de Hortensia Papadat-Bengescu — rezumat, personaje, eseu (bacalaureat)

În Bucureștiul de după Primul Război Mondial, Elena Drăgănescu pregătește în salonul ei un concert din muzică de Bach, iar invitația devine semnul că ai intrat în lumea bună. În jurul concertului se țes mai multe drame: ascensiunea lui Lică Trubadurul prin prințesa Ada, boala prințului Maxențiu, tragedia Siei, iubirea Elenei pentru un muzician. Aici găsești romanul povestit pe planurile lui principale, personajele cu statutul și trăsăturile lor, relațiile dintre ele, încadrarea în romanul psihologic interbelic și subiectele de bacalaureat la care îl poți folosi. Rezumatul este scris cu cuvintele noastre: citește romanul, un rezumat nu ține locul lui.

Autor
Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955)
Publicare
București, Editura «Ancora»; apărut la sfârșitul anului 1926, datat de bibliografii 1927
Specia
roman
Curent / perioadă
perioada interbelică; roman psihologic, citadin, modern
  • La bacalaureat: profil real și umanistTipul de text din programă: roman, roman interbelic, roman psihologic
  • Drepturi: în domeniul public

Pe scurt

începe de aici

București, în anii de după Primul Război Mondial. Elena Drăgănescu, fiica Lenorei și a lui Doru Hallipa, soția bogatului industriaș George Drăgănescu, pregătește în salonul ei un concert din muzică de Bach, la care sunt chemați doar oamenii lumii bune. Acțiunea trece prin trei case: a Elenei, a doctoriței Lina și a soțului ei, profesorul Rim, și palatul prințului Maxențiu, căsătorit cu Ada Razu, bogata moștenitoare poreclită «făinăreasa». Mini și Nory le vizitează pe toate și duc vestea mai departe.

Lică Trubadurul, fost plutonier-major și rudă săracă a familiei, este angajat de Ada la grajdurile de curse ale prințului și îi devine amant. Ea îl transformă într-un domn, iar el începe să urce în lume. Prințul Maxențiu, bolnav de tuberculoză, își ascunde boala până când este trimis la sanatoriul de la Leysin, în Elveția. Între Elena și muzicianul Marcian, prins și el în pregătirile concertului, se naște o iubire.

Sia, fiica nelegitimă a Linei și a lui Lică, infirmiera din casa Rimilor, ajunge în atenția profesorului Rim. Când legătura lor este descoperită, Lina o izgonește din casă. Sia se adăpostește la gemenii Hallipa, rămâne însărcinată și moare în urma unei întreruperi de sarcină făcute cu mijloace primitive. Înmormântarea ei, la Biserica Amzei, adună toată lumea concertului, care se gândește mai mult la marea seară muzicală decât la moartă. Lică iese din biserică un om de lume, cu drumul deschis spre politică.

Rezumat pe capitole

capitol cu capitol

Trei case din București și un concert

Romanul se petrece în Bucureștiul de după Primul Război Mondial, într-o lume de oameni bogați și ambițioși, mulți dintre ei îmbogățiți de curând. În centrul ei stă Elena Drăgănescu, fiica Lenorei și a lui Doru Hallipa, personajele primului roman al ciclului. Elena este căsătorită cu George Drăgănescu, un industriaș milionar de origine modestă, care trăiește din prestigiul pe care i-l aduce soția. Casa lor are un salon renumit: joia se țin acolo serate muzicale, iar acum Elena pregătește un concert din muzică de Bach, la care sunt chemați numai invitați aleși din lumea bună. A primi o invitație devine semnul că ai fost acceptat.

A doua casă este a doctoriței Lina, verișoara Lenorei, căsătorită cu profesorul și medicul Rim. Este o căsnicie fără iubire. Rim face pe bolnavul și se lasă îngrijit, iar Lina, căreia toată lumea îi spune «buna Lina», ascunde un secret: Sia, fata greoaie care lucrează ca infirmieră în casa lor, este fiica ei nelegitimă, avută cu Lică Trubadurul.

A treia casă este palatul prințului Maxențiu. Prințul fusese logodnicul Elenei, dar logodna se rupsese din pricina Mikăi-Lé, sora vitregă a Elenei. Acum este căsătorit cu Ada Razu, moștenitoarea unei mari averi din morărit, căreia lumea îi spune «făinăreasa». Căsătoria este o tranzacție: ea a vrut titlul de prințesă, el a avut nevoie de averea ei.

Între aceste case circulă două femei din lumea bună, Mini și Nory. Ele intră peste tot, află totul și comentează fără milă, iar o mare parte din întâmplări le aflăm prin ochii lor. Tot pe la toți umblă și Lică Trubadurul, fratele Lenorei, rudă săracă a familiei, care leagă între ele firele romanului.

Lică Trubadurul și prințesa Ada

Lică, pe numele lui adevărat Vasile Petrescu, este un fost plutonier-major de cavalerie, un bărbat subțire și sprinten, cu mustăcioară, care fluieră mereu și are mare succes la femei. Criticii l-au numit «crai de mahala». Este ruda săracă a unei familii care s-a îmbogățit.

Ada îl cunoscuse pe Lică dintr-o întâmplare: un mic accident cu docarul prințului, la care fusese de față și Maxențiu. Prințesa îl caută din nou și i-l prezintă chiar soțului ei, propunându-l ca maestru dresor pentru grajdurile de curse ale prințului. Maxențiu înțelege ce se ascunde în spatele propunerii, dar, bolnav și slăbit, nu se împotrivește.

La grajduri, Lică devine și profesorul de călărie al prințesei, iar cei doi ajung amanți. Între timp, Lică își schimbă înfățișarea: își leapădă uniforma și se îmbracă după moda englezească, iar Ada îl învață cum să se poarte între oamenii de lume. La început stânjenit de luxul palatului, Lică prinde gust de viața bogaților și devine tot mai ambițios.

Ada are și ea un plan. Deși este prințesă, lumea bună o privește ca pe o parvenită, iar o legătură cu un fost subofițer ar putea s-o compromită. De aceea vrea să intre în cercurile cele mai alese, iar salonul Elenei și concertul ei sunt poarta spre ele.

Boala prințului Maxențiu

Maxențiu a fost bolnăvicios dintotdeauna, iar acum este bolnav de tuberculoză. Boala îi pare o rușine, nedemnă de un prinț, așa că o ascunde cu orice preț. În fiecare dimineață, o toaletă lungă și minuțioasă îi reface înfățișarea de om sănătos, iar ziua întreagă joacă rolul celui care fusese odinioară.

În același timp, Maxențiu își studiază boala cu o curiozitate bolnăvicioasă: își urmărește fiecare senzație, fiecare semn al trupului. Ada îl poartă pe la toate întrecerile sportive și ieșirile în aer liber, ca să se arate alături de el, iar plimbările acestea îi agravează boala. Doctorii îi recomandă sanatoriul, dar plecarea este amânată.

În cele din urmă, Maxențiu ajunge la sanatoriul de la Leysin, în Elveția. Departe de lumea în care se zbătea să pară sănătos, boala îl desprinde de tot ce îl lega de pământ. Criticii au observat că, în această ultimă parte, prințul devine o figură aproape îngerească, desprinsă de oameni și de patimi.

Lina, doctorul Rim și Sia

Sia este o fată mare și greoaie, înceată la minte, care lucrează ca infirmieră în casa Rimilor. Lina ține ascuns că Sia este fiica ei, iar fata îl iubește pe Lică, tatăl ei, cu o dragoste instinctivă. Pe măsură ce urcă în lumea bună, Lică se rușinează de fata lui urâtă și stângace și o ocolește. Secretul Linei nu rămâne păstrat până la capăt: chiar ea îi mărturisește lui Nory, cea mai vorbăreață dintre cunoștințele ei, că Sia este fiica ei. Criticii vremii, Mihai Ralea și Anton Holban, s-au mirat că romanul nu arată de ce face Lina această mărturisire.

Profesorul Rim, egoist și ipohondru, o dorește pe Sia, iar între ei se înfiripă o legătură. Când legătura este descoperită, Lina, care trecea drept întruchiparea bunătății, se arată aspră și o izgonește pe Sia din casă.

Sia își găsește adăpost la gemenii Dorin și Codin Hallipa, doi tineri degenerați, pe care Rim îi luase ca laboranți. Gemenii profită și ei de fată. Sia rămâne însărcinată, iar în urma unei întreruperi de sarcină făcute cu mijloace primitive face o infecție gravă și moare. Moartea ei cade chiar în preajma concertului.

Elena, Marcian și pregătirea concertului

Elena este o femeie calmă și stăpânită, cu simțul proporției, iar singura ei pasiune adevărată este muzica. Ea pregătește concertul cu grija unui cunoscător, iar cu puțin timp înainte de marea seară singurele ei emoții sunt cele muzicale: muzica lui Bach o mișcă așa cum nu o mișcă nimic altceva din viața ei.

Concertul îl aduce în salonul ei și pe Marcian, un muzician de renume european, prins și el în pregătirile marii seri. Între Elena și Marcian, legați de aceeași pasiune pentru muzică, se naște o iubire care o duce pe Elena spre adulter. George Drăgănescu rămâne în umbră, mulțumit cu prestigiul pe care i-l aduce soția.

În casa Elenei trăiește și Mika-Lé, sora ei vitregă, fiica nelegitimă a Lenorei. După o încercare de sinucidere, Elena o primise în casă, unde o tolerează. Prin această fată, aceeași care îi stricase logodna cu Maxențiu, trecutul familiei Hallipa rămâne prezent chiar în salonul cel mai ales.

Înmormântarea Siei, în preajma concertului

Într-o zi frumoasă de aprilie, Sia este înmormântată la Biserica Amzei, cu o slujbă fastuoasă. Vine multă lume, mai ales oamenii concertului, dar puțini vin pentru ea. Vine și Lenora, mama Elenei, cu cel de-al doilea soț, doctorul Walter. Gemenii Hallipa stau ascunși în spatele lui Rim, ca niște vinovați care s-au întors la locul faptei, întrebându-se dacă nu cumva ei au ucis-o.

Mini și Nory își continuă comentariile cinice chiar și în biserică. Când corul începe să cânte, muzica îi cuprinde pentru o clipă pe toți. Apoi lumea iese grăbită spre bucuria zilei de primăvară și uită repede: moartea Siei a fost doar o ceremonie în plus în calendarul monden.

Printre cei de la înmormântare se află și Lică, schimbat într-un domn de lume. Ascensiunea lui continuă, iar spre sfârșitul romanului i se deschide drumul spre politică, cu propunerea de a candida pentru un loc de deputat. Lumea bună își vede mai departe de viața ei, fără ca vreuna dintre dramele romanului să o fi schimbat.

Planul acțiunii

  1. 1.Elena Drăgănescu pregătește în salonul ei un concert din muzică de Bach.
  2. 2.Invitația la concert devine semnul acceptării în lumea bună.
  3. 3.Mini și Nory vizitează casele Drăgăneștilor, a Rimilor și palatul lui Maxențiu.
  4. 4.Ada i-l prezintă pe Lică Trubadurul prințului Maxențiu.
  5. 5.Lică este angajat ca maestru dresor la grajdurile de curse.
  6. 6.La grajduri, Ada și Lică devin amanți.
  7. 7.Lică își leapădă uniforma, se îmbracă englezește și învață purtările lumii bune.
  8. 8.Maxențiu își ascunde tuberculoza și își studiază singur boala.
  9. 9.Ada îl poartă pe Maxențiu pe la întreceri și ieșiri, iar boala se agravează.
  10. 10.Doctorii îi recomandă lui Maxențiu sanatoriul, dar plecarea este amânată.
  11. 11.Lică se rușinează de Sia și o ocolește.
  12. 12.Profesorul Rim o dorește pe Sia, iar între ei se înfiripă o legătură.
  13. 13.Lina descoperă legătura și o izgonește pe Sia din casă.
  14. 14.Sia se adăpostește la gemenii Hallipa, care profită de ea.
  15. 15.Între Elena și muzicianul Marcian se naște o iubire.
  16. 16.Maxențiu ajunge la sanatoriul de la Leysin.
  17. 17.Sia moare în urma unei întreruperi de sarcină făcute cu mijloace primitive.
  18. 18.Sia este înmormântată la Biserica Amzei, în preajma concertului.
  19. 19.La înmormântare, lumea bună se gândește mai mult la concert decât la moartă.
  20. 20.Lică apare schimbat într-un domn de lume.
  21. 21.Lui Lică i se deschide drumul spre politică: i se propune să candideze pentru un loc de deputat.

Personaje

Elena Drăgănescu
Statut social: fiica Lenorei și a lui Doru Hallipa, soția industriașului milionar George Drăgănescu, stăpâna unui salon renumit în București. Statut psihologic: calmă, stăpânită pe sine, cu simțul proporției, iubitoare de muzică. Statut moral: își respectă rangul și convențiile, dar ajunge să iubească un alt bărbat decât soțul ei. Trăsătura care o definește este pasiunea pentru muzică, singura ei pasiune adevărată. Primul episod relevant este pregătirea concertului din muzică de Bach, pe care îl organizează cu grija unui cunoscător. Al doilea sunt joile muzicale din salonul ei, unde muzica o apropie de Marcian.
Lică Trubadurul
Statut social: Vasile Petrescu, fratele Lenorei, fost plutonier-major de cavalerie, rudă săracă a familiei Hallipa. Statut psihologic: sprinten, nepăsător, cu toane, sigur pe farmecul lui, cu mare succes la femei. Statut moral: un arivist care urcă în lume prin femei și se rușinează de propria fiică. Trăsătura care îl definește este arivismul. Primul episod relevant este angajarea la grajdurile prințului Maxențiu, prin care devine amantul Adei. Al doilea este finalul: la înmormântarea Siei apare ca un domn de lume, iar drumul spre politică i se deschide.
Ada Razu
Statut social: moștenitoarea unei mari averi din morărit, poreclită «făinăreasa», devenită prințesă prin căsătoria cu Maxențiu. Statut psihologic: brunetă, energică, iubitoare de sport și de viață în aer liber; Mihai Ralea o descria drept rece, cerebrală și ambițioasă. Statut moral: își trăiește căsnicia ca pe o afacere și își înșală soțul bolnav. Trăsătura care o definește este ambiția socială. Primul episod relevant este scena în care i-l prezintă pe Lică prințului, sub pretextul grajdurilor de curse. Al doilea este felul în care își poartă soțul bolnav pe la întreceri și ieșiri, ca să se arate alături de el.
Prințul Maxențiu
Statut social: un aristocrat cu origine princiară îndoielnică, fost logodnic al Elenei, căsătorit cu Ada pentru averea ei. Statut psihologic: bolnăvicios, introvertit, preocupat obsesiv de propriul trup; își iubește mai ales propria persoană. Statut moral: orgolios, își ascunde boala ca pe o rușine și trăiește pentru aparențe. Trăsătura care îl definește este introspecția. Primul episod relevant este toaleta minuțioasă de dimineață, prin care își reface înfățișarea de om sănătos. Al doilea este retragerea la sanatoriul de la Leysin, unde boala îl desprinde de oameni.
Lina Rim
Statut social: doctoriță, verișoara Lenorei, originară din Tecuci, soția profesorului Rim. Statut psihologic: urâtă, aparent blajină; lumea îi spune «buna Lina». Statut moral: ascunde ani la rând că Sia este fiica ei, iar bunătatea ei se dovedește îndoielnică. Trăsătura care o definește este bunătatea de fațadă. Primul episod relevant este secretul pe care îl păstrează: o ține pe Sia în casa ei ca infirmieră, fără să spună cine îi este. Al doilea este momentul în care, aflând de legătura dintre Sia și Rim, își izgonește fiica din casă.
Doctorul Rim
Statut social: medic și profesor universitar, soțul Linei, protectorul gemenilor Hallipa, pe care i-a luat ca laboranți. Statut psihologic: egoist, flegmatic, ipohondru; se complace în rolul de bolnav și se lasă îngrijit. Statut moral: o dorește pe Sia, infirmiera din casa lui, deși este soțul mamei ei. Trăsătura care îl definește este egoismul. Primul episod relevant este rolul de bolnav închipuit, în care se complace în propria casă. Al doilea este legătura cu Sia, care duce la izgonirea și moartea fetei.
Sia
Fiica nelegitimă a Linei și a lui Lică, infirmieră în casa Rimilor. Este o fată mare și greoaie, înceată la minte, care ține la Lică cu o dragoste instinctivă și suferă când acesta o ocolește. Devine victima tuturor: a profesorului Rim, a mamei care o izgonește, a gemenilor Hallipa la care se adăpostește. Moare în urma unei întreruperi de sarcină făcute cu mijloace primitive. Înmormântarea ei, la Biserica Amzei, adună lumea concertului, care se gândește mai mult la seara muzicală decât la ea.
Marcian
Muzician de renume european, virtuoz și compozitor. Este prins și el în pregătirile concertului din salonul Elenei. Între el și Elena se naște o iubire, legată de pasiunea amândurora pentru muzică. Criticii au observat că autoarea îl înzestrează cu toate virtuțile și că rămâne un personaj fără contururi precise, care prinde viață doar în lumea muzicii. Prin el, romanul pune față în față arta adevărată și lumea vanităților mondene.
Mini și Nory
Două femei din lumea bună, care vizitează toate cele trei case, se amestecă în toate intimitățile și duc mai departe secretele aflate. Mini este atentă la artă și la frumusețe. Nory, fiica naturală a boierului Baldovin, este «feminista» grupului, curioasă și fără milă în comentarii. Prin ochii lor vedem o mare parte din întâmplări: sunt personaje-reflector, martori care povestesc și judecă, nu personaje care acționează. Comentariile lor cinice se aud chiar și la înmormântarea Siei.
George Drăgănescu
Soțul Elenei, un industriaș milionar de origine modestă, pe care banii l-au ridicat în lumea bună. Trăiește în umbra soției sale, căreia îi datorează prestigiul social, și se mulțumește cu rolul acesta. În timp ce Elena se apropie de Marcian, el rămâne un personaj discret, prezent mai ales prin averea care face posibile salonul și concertul.
Personaje episodice
Lenora, mama Elenei, apare abia la înmormântarea Siei, alături de al doilea soț, doctorul Walter; fiica ei cea mică este Coca-Aimée. Mika-Lé, fiica nelegitimă a Lenorei, trăiește în casa Elenei după o încercare de sinucidere. Gemenii Dorin și Codin Hallipa sunt laboranții lui Rim. Moșica Mari, o moașă, este una dintre ibovnicele lui Lică. Mister Whip lucrează la grajdurile prințului.

Relația dintre personaje

La profilul umanist, eseul poate cere relația dintre două personaje: statutul fiecăruia, relația lor în două episoade comentate și elementele de structură care o construiesc.
Lică și Ada
Este o relație de interes, în care fiecare îl folosește pe celălalt. Ada are nevoie de un bărbat tânăr și sănătos și vrea să-l modeleze după gustul ei; Lică are nevoie de bani și de o poartă spre lumea bună. Primul episod relevant este scena în care Ada îl prezintă pe Lică soțului ei bolnav drept viitor maestru dresor. Al doilea este viața de la grajduri, unde Lică devine profesorul ei de călărie și amantul ei. Relația arată tema centrală a romanului: parvenirea prin căsătorie și prin dragoste.
Elena și Marcian
Este singura relație din roman construită în jurul unei valori adevărate: muzica. Elena, soția unui om bogat care trăiește în umbra ei, găsește în Marcian un suflet care împărtășește singura ei pasiune. Primul episod relevant este pregătirea concertului, care îl aduce pe Marcian în salonul ei. Al doilea sunt serile muzicale de joi, la care Marcian vorbește despre tainele armoniei, iar Elena îl ascultă ca pe un maestru. Iubirea lor se naște din artă, dar o duce pe Elena spre adulter.
Lina și Sia
Este relația dintre o mamă și fiica pe care nu o recunoaște. Lina o ține pe Sia în casa ei ca infirmieră și își păstrează secretul pentru a-și apăra reputația. Primul episod relevant este mărturisirea pe care Lina i-o face lui Nory: secretul unei vieți ajunge la cea mai vorbăreață femeie din cercul ei, iar imaginea «bunei Lina» se dovedește fragilă. Al doilea este izgonirea Siei din casă, după legătura cu Rim: mama alege aparența în locul fiicei, iar alegerea duce la moartea fetei.
Ada și Maxențiu
Este o căsnicie de convenție: Ada a cumpărat titlul de prințesă, iar Maxențiu a primit averea ei. Între ei nu există iubire, ci un dispreț ascuns. Primul episod relevant este scena în care Ada i-l prezintă pe Lică prințului, iar acesta înțelege totul, dar nu se împotrivește. Al doilea este felul în care Ada își poartă soțul bolnav pe la întreceri și ieșiri, ca să se arate alături de el, până când Maxențiu ajunge la sanatoriu.
Lică și Sia
Este relația dintre un tată și fiica lui nelegitimă. Sia ține la Lică cu o dragoste instinctivă, dar el, pe măsură ce urcă în lume, se rușinează de fata urâtă și stângace, care îi amintește de trecutul lui. Primul episod relevant este momentul în care Lică începe să o ocolească, iar Sia, rănită de absențele lui, ajunge în preajma lui Rim. Al doilea este înmormântarea Siei, la care Lică apare transformat într-un domn de lume.

Timpul și spațiul

Acțiunea se petrece în București, în anii de după Primul Război Mondial. Înmormântarea Siei are loc într-o zi frumoasă de aprilie, în preajma concertului.

Spațiul este cel al orașului și al lumii bune: salonul Elenei Drăgănescu, casa Rimilor, palatul prințului Maxențiu, grajdurile de curse, Biserica Amzei. Departe de oraș se află sanatoriul de la Leysin, în Elveția, unde ajunge Maxențiu.

Încadrare și context

Hortensia Papadat-Bengescu a citit romanul, pe măsură ce îl scria, la cenaclul «Sburătorul», condus de criticul Eugen Lovinescu; în 1926, romanul era încă în manuscris. Trei fragmente au apărut întâi în revista cenaclului, în 1926. Cartea a ieșit la Editura «Ancora» la sfârșitul anului 1926, iar bibliografiile o datează 1927.

«Concert din muzică de Bach» este al doilea roman din ciclul familiei Hallipa, după «Fecioarele despletite». Ciclul continuă cu «Drumul ascuns» (1932) și «Rădăcini» (1938). Personajele trec dintr-un roman în altul, iar fiecare volum mută accentul pe alt grup de oameni.

Cea mai sigură încadrare pentru eseu este romanul psihologic interbelic: programa școlară de clasa a XI-a dă chiar acest roman ca exemplu de roman psihologic. Două trăsături îl susțin. Prima este analiza stărilor sufletești și a proceselor ascunse ale conștiinței, urmărite până în zona bolii. A doua este viziunea obiectivă, cu personaje-reflector prin care sunt filtrate întâmplările.

Este totodată un roman citadin și modern. Lovinescu l-a salutat ca pe o deschidere de drum spre o literatură urbană, iar Anton Holban o socotea pe autoare cea mai de seamă reprezentantă a literaturii moderne. Criticii au comparat-o adesea cu Marcel Proust, iar alții, ca F. Aderca, au respins comparația. Șerban Cioculescu a legat ciclul Hallipa de romanele de familie ale lui Zola.

Elemente de structură și de compoziție

Romanul este împărțit în capitole. Pe această pagină nu îl povestim capitol cu capitol, ci pe planurile lui principale, așa cum le descriu sursele: lumea celor trei case, povestea lui Lică și a Adei, boala lui Maxențiu, drama Linei, a lui Rim și a Siei, iubirea dintre Elena și Marcian, înmormântarea Siei.

Construcția este pe mai multe planuri paralele, care se petrec în familii diferite și sunt legate între ele de concert, de vizitele lui Lică și de cele ale lui Mini și Nory. Pompiliu Constantinescu vorbea despre o triplă dramă, distribuită simetric în jurul concertului. Concertul este axa romanului: toate firele se îndreaptă spre el, iar înmormântarea Siei, în preajma lui, le adună pe toate.

Limbaj și mijloace artistice

personajele-reflector

Mini și Nory, care trec prin toate casele și duc vestea

Multe întâmplări nu sunt povestite direct de autoare, ci filtrate prin ochii unor martori care vizitează toate familiile. Astfel, viziunea rămâne obiectivă, iar cititorul află lucrurile pe rând, ca dintr-o anchetă mondenă.

planurile paralele

casa Elenei, casa Rimilor și palatul lui Maxențiu

Romanul urmărește în paralel mai multe drame din familii diferite. Firele se leagă prin concert și prin vizitele lui Lică, iar Carmen Ardelean a comparat această construcție cu polifonia muzicală.

concertul ca axă

pregătirile pentru seara muzicală din salonul Elenei

Concertul organizează timpul și acțiunea romanului: toate firele se îndreaptă spre el, iar evenimentele sunt măsurate după apropierea lui. El leagă destinele personajelor și dă titlul cărții.

analiza psihologică

urmărirea senzațiilor lui Maxențiu bolnav

Autoarea coboară în stările sufletești și trupești ale personajelor, până în zona bolii și a obsesiei. Analiza este minuțioasă: Tudor Vianu observa că autoarea umple fiecare clipă cu observații despre ce simte personajul.

epitetul care rămâne lipit de personaj

Lică Trubadurul, «buna Lina», Nory feminista

Anton Holban a observat că personajele sunt fixate prin câte un epitet repetat mereu, ca la Homer. Epitetul le face ușor de recunoscut, dar poate fi și ironic: bunătatea Linei se dovedește îndoielnică.

contrastul

înmormântarea Siei, în preajma marelui concert

Moartea fetei și seara muzicală sunt puse una lângă alta. Contrastul arată indiferența lumii bune, pe care nici moartea Siei nu o schimbă cu nimic.

Semnificația titlului

Titlul numește evenimentul în jurul căruia se învârte toată acțiunea: concertul din muzică de Bach organizat de Elena Drăgănescu în salonul ei. Este un titlu ironic. Muzica lui Bach, gravă și pură, reprezintă idealul artei, dar pentru cei mai mulți invitați concertul este doar un eveniment monden, o ocazie de a se arăta și de a-și confirma rangul.

Tema și viziunea despre lume

Parvenitismul

Romanul arată o burghezie de formare recentă, în care aproape toți au urcat prin bani sau prin căsătorie: Drăgănescu, industriașul de origine modestă, Ada, moștenitoarea morilor, devenită prințesă, Lică, fostul plutonier-major care ajunge om de lume, cu drumul deschis spre politică. Primul episod relevant este angajarea lui Lică la grajdurile prințului, începutul ascensiunii lui prin Ada. Al doilea este finalul, în care Lică apare transformat într-un domn și i se deschide drumul spre politică.

Snobismul lumii bune

Personajele se preocupă mai mult de ce zice lumea decât de ce simt. A fi invitat la concertul Elenei este un semn de rang, iar o invitație devine o țintă în sine. Primul episod relevant este pregătirea concertului, la care sunt chemați numai invitați aleși. Al doilea este înmormântarea Siei, la care mulți vin pentru Drăgănești și pentru lumea concertului, iar apoi se grăbesc spre bucuriile zilei de primăvară, ca și cum moartea fetei ar fi fost doar o ceremonie mondenă.

Boala

Aproape toate personajele poartă semnele unei boli, reale sau închipuite. Criticii au văzut în această atenție pentru trup și pentru suferință privirea unei autoare care analizează ca un medic. Primul episod relevant este tuberculoza prințului Maxențiu, pe care el o ascunde și o studiază cu o curiozitate obsesivă. Al doilea este ipohondria profesorului Rim, care se complace în rolul de bolnav îngrijit, în timp ce bolnavii adevărați sunt ascunși sau dați la o parte.

Căsnicia de interes și triunghiul conjugal

Criticii au observat că romanul urmărește trei cupluri în care se strecoară un al treilea, iar căsniciile sunt mai mult aranjamente decât iubiri: Lică între Ada și Maxențiu, Sia între Lina și Rim, Marcian între Elena și Drăgănescu. Primul episod relevant este scena în care Ada își prezintă amantul chiar soțului ei. Al doilea este legătura dintre Rim și Sia, care destramă aparența de familie a Rimilor.

Arta și muzica

Muzica lui Bach este singura valoare adevărată din roman, opusă meschinăriei lumii bune. Prin ea, Elena și Marcian se apropie unul de altul, iar pentru o clipă chiar și cei mai superficiali invitați simt ceva. Primul episod relevant sunt joile muzicale din salonul Elenei, la care Marcian vorbește despre tainele armoniei. Al doilea este momentul de la înmormântarea Siei, când cântarea corului îi cuprinde pe toți, înainte ca lumea să plece grăbită spre concert.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026, deși este încă foarte căutată. Ce înveți pentru ea intră în reperul al doilea al subiectelor actuale: tema și două episoade semnificative. Pentru acest roman, tema este lumea parveniților bucureșteni, văzută prin trei drame legate de un concert, iar viziunea este cea a unei societăți dominate de interes, de vanitate și de boală, în care doar arta mai păstrează o valoare.

Testează-te: Concert din muzică de Bach

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

Cine organizează concertul din muzică de Bach în salonul ei?

Întrebarea 2. (0–1)

Cum este poreclită Ada Razu, devenită prințesă?

Întrebarea 3. (0–1)

Ce face Lică Trubadurul la grajdurile de curse ale prințului?

Întrebarea 4. (0–1)

Ce boală își ascunde prințul Maxențiu ca pe o rușine?

Întrebarea 5. (0–1)

Cine este Sia?

Întrebarea 6. (0–1)

Spune care dintre afirmații despre roman sunt adevărate.
Mini și Nory circulă prin cele trei case și comentează fără milă ce află.
Înmormântarea Siei îi face pe oamenii concertului să uite de seara muzicală.
Între Elena și muzicianul Marcian se naște o iubire legată de muzică.

Întrebarea 7. (0–1)

Pune în ordine aceste momente ale romanului.
1Lina o izgonește pe Sia din casă
2Ada i-l prezintă pe Lică prințului
3Sia moare
4Sia este înmormântată la Biserica Amzei

Întrebarea 8. (0–1)

Ce drum i se deschide lui Lică spre sfârșitul romanului?

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

sau rezolvă gratuit un subiect întreg

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește opera în subiect: romanul poate fi ales atunci când se cere un roman psihologic, un roman psihologic sau al experienței sau un roman interbelic studiat. Subiectul poate cere particularități ale textului (încadrarea prin două trăsături, două episoade relevante pentru temă și două elemente de structură, compoziție sau limbaj) sau construcția unui personaj (statutul social, psihologic și moral, o trăsătură ilustrată prin două episoade și două elemente de structură sau de limbaj). La profilul umanist poate apărea și relația dintre două personaje, de exemplu Lică și Ada sau Elena și Marcian.

Pentru un eseu de cel puțin 400 de cuvinte, încadrează romanul în romanul psihologic interbelic și ilustrează două trăsături: analiza stărilor sufletești și viziunea obiectivă, prin personajele-reflector. Alege două episoade bine conturate, de exemplu scena în care Ada i-l prezintă pe Lică lui Maxențiu sau înmormântarea Siei. Ca elemente de structură, poți folosi titlul, construcția pe planuri paralele sau concertul ca axă a acțiunii.

Capcane frecvente: rezumatul în locul analizei, confuzia dintre personajele ciclului Hallipa și încadrarea romanului doar ca roman realist, fără analiza psihologică cerută de subiect.

Cel mai recent subiect · 2025, iunie, rezervă · profil real

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un roman interbelic studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; – evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale romanului studiat, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales0–6 p
  • Menționarea oricărei trăsături a personajului ales0–2 p
  • Ilustrarea trăsăturii menționate printr-un prim episod/secvență comentat(ă)0–2 p
  • Ilustrarea trăsăturii menționate printr-un al doilea episod/secvență comentat(ă)0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru construcția personajului ales0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru construcția personajului ales0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil real

Particularități ale textului studiat · 1

  1. 2025, simulare · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui roman psihologic sau al experienței studiat.

    Scrie eseul în acest test

Construcția unui personaj · 1

  1. 2025, iunie, rezervă · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un roman interbelic studiat.

    Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Construcția unui personaj · 1

  1. 2025, simulare · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un roman psihologic sau al experienței studiat.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Despre autor

Hortensia Papadat-Bengescu s-a născut la 8 decembrie 1876, la Ivești, și a murit la 5 martie 1955, la București. A frecventat cenaclul «Sburătorul» al lui Eugen Lovinescu, care i-a susținut romanele. Programa de bacalaureat nu o numără printre autorii canonici, dar programa școlară de clasa a XI-a îi dă romanul ca exemplu de roman psihologic.

Între 2021 și 2026, CNCE nu a numit-o în subiectul al III-lea și nu a pus în subiectele I sau II texte despre ea. Romanul ei poate fi folosit atunci când subiectul cere un roman psihologic sau un roman interbelic.

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu scrie că subiectul CNCE a cerut «Concert din muzică de Bach». Subiectul cere un roman psihologic sau un roman interbelic, iar tu alegi opera și o numești în eseu.
  • Nu confunda personajele ciclului. Lenora și Doru Hallipa sunt personajele primului roman, «Fecioarele despletite»; aici apar doar pe margine, iar în prim-plan sunt Elena, Lică, Ada, Maxențiu, Lina, Rim și Sia.
  • Nu scrie că Sia este fiica lui Rim. Sia este fiica nelegitimă a Linei și a lui Lică Trubadurul; Rim este soțul Linei.
  • Nu încadra romanul doar în realism. Programa școlară îl dă ca exemplu de roman psihologic, iar eseul trebuie să arate analiza stărilor sufletești.
  • Nu-l prezenta pe Lică drept aristocrat. Este o rudă săracă a familiei, fost plutonier-major, care urcă în lume prin prințesa Ada.
  • Nu povesti romanul în loc să-l analizezi. Eseul de bacalaureat cere încadrare, episoade comentate și elemente de structură, nu rezumat.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Unde găsesc rezumatul romanului «Concert din muzică de Bach» pe capitole?+

    R.:Romanul este împărțit în capitole, dar aici îl găsești povestit pe planurile lui principale: lumea celor trei case, povestea lui Lică și a Adei, boala lui Maxențiu, drama Linei, a lui Rim și a Siei, iubirea dintre Elena și Marcian și înmormântarea Siei. Nu am găsit încă o scanare legală a ediției, așa că nu am citat din roman. Pentru un rezumat capitol cu capitol, citește romanul în ediția ta.

  2. 2.Cum îl caracterizez pe Lică Trubadurul?+

    R.:Începe cu statutul social: Vasile Petrescu, fratele Lenorei, fost plutonier-major de cavalerie, rudă săracă a familiei Hallipa. Continuă cu statutul psihologic: sprinten, nepăsător, cu toane, sigur pe farmecul lui. Statutul moral este al unui arivist care urcă prin femei. Alege trăsătura arivismului și ilustreaz-o prin angajarea la grajdurile prințului, care îl face amantul Adei, și prin final, când apare ca domn de lume, cu drumul deschis spre politică.

  3. 3.De ce se numește romanul «Concert din muzică de Bach»?+

    R.:Titlul numește evenimentul în jurul căruia se învârte toată acțiunea: concertul organizat de Elena Drăgănescu în salonul ei. Titlul este ironic: muzica lui Bach reprezintă idealul artei, dar pentru cei mai mulți invitați concertul este doar un prilej de a se arăta și de a-și confirma rangul în lumea bună.

  4. 4.Este «Concert din muzică de Bach» un roman psihologic?+

    R.:Da. Programa școlară de clasa a XI-a îl dă chiar ca exemplu de roman psihologic, alături de romanele lui Rebreanu și Camil Petrescu. Îl poți încadra prin analiza stărilor sufletești, urmărite până în zona bolii, și prin viziunea obiectivă, cu personaje-reflector. Este totodată un roman citadin, despre lumea bună a Bucureștiului interbelic.

  5. 5.Care sunt cele trei planuri ale romanului?+

    R.:Criticii au descris romanul ca pe o triplă dramă legată de concert, petrecută în trei case. În palatul lui Maxențiu se joacă ascensiunea lui Lică Trubadurul prin prințesa Ada și boala prințului. În casa Rimilor, drama Linei, a profesorului Rim și a Siei. În casa Drăgăneștilor, iubirea dintre Elena și muzicianul Marcian. Firele se leagă prin concert, prin vizitele lui Lică și prin cele ale lui Mini și Nory.

  6. 6.Cum scriu despre «tema și viziunea» în «Concert din muzică de Bach»?+

    R.:Tema este lumea parveniților bucureșteni de după Primul Război Mondial, văzută prin trei drame legate de un concert. Viziunea este cea a unei societăți dominate de interes, de vanitate și de boală, în care doar arta mai păstrează o valoare. Formula vine dintr-un model mai vechi de eseu; subiectele din 2021–2026 cer particularități ale textului, iar tema intră în reperul al doilea, cu două episoade semnificative.

  7. 7.Pot scrie despre relația dintre Lică și Ada la profilul umanist?+

    R.:Da, dacă subiectul cere relația dintre două personaje dintr-un roman psihologic sau interbelic. Prezintă statutul fiecăruia, apoi relația de interes dintre ei: Ada vrea un bărbat pe care să-l modeleze, Lică vrea bani și o poartă spre lumea bună. Ilustrează relația prin scena în care Ada i-l prezintă pe Lică lui Maxențiu și prin viața de la grajduri, unde cei doi devin amanți.

  8. 8.De ce nu sunt citate din roman pe această pagină?+

    R.:Romanul este în domeniul public, pentru că autoarea a murit în 1955, dar nu am găsit încă online o scanare legală a ediției după care să putem transcrie și verifica citatele. Până atunci, pagina povestește și analizează romanul cu cuvintele noastre. Pentru eseu, alege citatele din ediția pe care o citești și copiază-le exact.

Opere înrudite

Toate operele pentru bacalaureat

Surse

Pagina aceasta e scrisă de noi, nu de CNCE. Stare la 23 octombrie 2026.

23 octombrie 2026

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.