Kleksa

roman · roman interbelic · roman al experienței

«Maitreyi» de Mircea Eliade — rezumat, personaje, eseu (bacalaureat)

Allan, un tânăr inginer european, este primit să locuiască în casa șefului său din Calcutta, inginerul Narendra Sen, și se îndrăgostește de fiica acestuia, Maitreyi. Iubirea lor, ascunsă de familie, se sfârșește când este descoperită, iar Allan o povestește mai târziu, pornind de la jurnalul din acele luni. Aici găsești romanul povestit pe momentele lui principale, personajele cu statutul și trăsăturile lor, relațiile dintre ele, încadrarea în romanul experienței și subiectele de bacalaureat din 2021–2026 la care poți scrie despre el. Romanul este protejat de dreptul de autor, așa că pagina nu citează din el: citește-l întreg.

Autor
Mircea Eliade (1907-1986)
Publicare
București, Editura «Cultura Națională», 1933
Specia
roman
Curent / perioadă
perioada interbelică; romanul experienței (al autenticității)
  • La bacalaureat: profil real și umanistTipul de text din programă: roman, roman interbelic, roman al experienței
  • Drepturi: protejat de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2056

Pe scurt

începe de aici

Allan, un tânăr inginer european care lucrează în India, povestește, după ce totul s-a încheiat, iubirea lui pentru Maitreyi, fiica șefului său, inginerul Narendra Sen. La început, fata i se pare urâtă și ciudată, iar el, europeanul, se crede superior lumii ei. Sen îl invită să locuiască în casa lui din Calcutta, unde familia îl primește ca pe un fiu.

În casa lui Sen, Allan și Maitreyi lucrează împreună la catalogul bibliotecii și își dau lecții unul altuia, de franceză și de bengaleză. Prietenia lor devine iubire. Allan descoperă o lume nouă: poezia Maitreyiei, admirația ei pentru Tagore, iubirea ei pentru un copac. Începe să trăiască după obiceiurile casei și vrea să treacă la hinduism, ca s-o poată lua de soție. Cei doi se logodesc în taină, iar Maitreyi se leagă de el printr-un jurământ făcut pământului.

Când iubirea lor este descoperită, Narendra Sen îl alungă pe Allan și îi interzice orice legătură cu familia, iar Maitreyi este pedepsită aspru. Allan se retrage în Himalaya, unde o cunoaște pe Jenia Isaac, dar nu o poate uita pe Maitreyi. La sfârșit, află că ea a făcut un gest disperat, pe care el îl crede făcut pentru el, și rămâne cu îndoiala: nu știe ce este adevărat din tot ce află și ar vrea s-o poată privi în ochi.

Rezumat pe capitole

capitol cu capitol

Confesiunea lui Allan și prima întâlnire

Romanul începe cu o ezitare: Allan, care scrie după ce întâmplările s-au încheiat, nu-și mai amintește ziua în care a cunoscut-o pe Maitreyi. Povestirea lui pornește de la amintiri și de la jurnalul pe care l-a ținut în acele luni, din care citează pagini și pe care le comentează.

Allan este un tânăr inginer european venit să lucreze în India, desenator tehnic la o companie care construiește canale în delta Gangelui, condusă de inginerul Narendra Sen. Fusese trimis o vreme la lucru în Assam, o regiune ploioasă. Până să o cunoască pe Maitreyi, duce o viață de burlac printre europenii și eurasienii din Calcutta, cu prieteni ca Harold, și se crede superior indienilor, pe care îi privește de sus.

Prima întâlnire îi lasă o impresie amestecată. Fata i se pare urâtă, cu niște ochi mult prea mari și negri, dar ceva din înfățișarea ei îl tulbură. Mai târziu, merge în vizită la Sen împreună cu Lucien, un jurnalist european care pregătește o carte despre India. Lucien o cercetează pe Maitreyi cu o curiozitate de etnograf, iar fata e speriată și nedumerită.

Narendra Sen îl prețuiește pe tânărul lui angajat și îl invită să locuiască în casa lui. Allan primește. Familia îl primește ca pe un fiu, ceea ce el nu înțelege de la început.

În casa inginerului Narendra Sen

Allan se mută în casa familiei Sen din Calcutta, o casă mare, în care locuiesc și rude ale familiei, cu o bibliotecă bogată. Inginerul vrea un catalog al cărților lui, iar la acest catalog lucrează Allan împreună cu Maitreyi. Cei doi își dau și lecții unul altuia: el o învață franceza, ea îl învață bengaleza.

La început, Allan o socotește un copil, o ființă primitivă, iar pe el însuși un om civilizat. Maitreyi îl surprinde însă mereu. Este poetă, studiază filosofia și ține conferințe, iar marele poet Rabindranath Tagore, pe care îl numește Robi Thakkur, este pentru ea un guru, adică un îndrumător spiritual, de la care a primit o mantră care s-o apere de păcat.

Împreună cu sora ei mai mică, Chabu, îi vorbește lui Allan despre copacii pe care îi iubesc. Chabu își hrănește în fiecare zi arborele din curte cu o parte din ce mănâncă ea, iar Maitreyi a iubit în copilărie un copac, căruia îi închina versuri. Allan, europeanul, privește la început aceste mărturisiri ca pe niște ciudățenii vrednice de studiat.

Încet, Allan se lasă cucerit de lumea casei. Urmează obiceiurile familiei, nu-și mai vede vechii prieteni și ajunge să-i placă doar ce îi place ei: poezia și literatura bengaleză. Criticii au observat că iubirea pentru Maitreyi este pentru el și o cale de a cunoaște India.

Iubirea și logodna în taină

Lucrul din bibliotecă și lecțiile îi apropie. Allan se întreabă multă vreme dacă o iubește pe Maitreyi sau doar e fermecat de ea. Fata îi răspunde cu gesturi și cu jocuri pe care el nu le înțelege întotdeauna, iar multă vreme nu e limpede, nici pentru el, dacă între ei e prietenie sau iubire.

Allan este adesea gelos și bănuitor: pe Tagore, pe care Maitreyi îl admiră, și pe bărbații din casă, chiar și pe Khokha. Îi face scene de gelozie și o bănuiește, dar iubirea crește. Allan vrea să treacă la hinduism, sperând că astfel o va putea lua de soție.

În aceleași luni, cei doi se logodesc în taină, noaptea, în mijlocul naturii. Maitreyi se adresează pământului, apelor și cerului și jură că va fi numai a lui. Allan se simte stingherit de solemnitatea gestului și nu poate scăpa de luciditate. Iubirea lor este și trupească, ascunsă de familia care îl primise ca pe un fiu. Mai târziu, Maitreyi Devi, femeia reală de la care pornește romanul, a negat aceste scene.

Descoperirea și alungarea

Taina nu ține mult. Chabu, sora cea mică, îi vede pe cei doi împreună și povestește în casă, ca un copil, ce a văzut. Narendra Sen îi dă lui Allan o scrisoare și îi cere să plece imediat. Îi scrie că e un străin, pe care nu-l cunoaște, și îi interzice să mai intre în casă sau să încerce să vadă ori să scrie cuiva din familie.

Maitreyi este pedepsită cu asprime de familie și ținută închisă, sub pază. Allan încearcă în zadar să ia legătura cu ea. Maitreyi găsește totuși căi să-i trimită vești, prin Khokha sau prin bilete și flori trimise pe ascuns.

Despărțit de casa în care fusese primit, Allan suferă, dar ajunge să recunoască și că el le-a greșit celor care îl primiseră și îl tratau ca pe un fiu. Din omul sigur pe sine de la început a rămas un om rătăcit, care nu mai știe unde îi este locul.

Retragerea în Himalaya

Ca să scape de suferință și de amintirea Maitreyiei, Allan pleacă din Calcutta și se retrage singur în munții Himalaya, unde încearcă o viață de pustnic. Acolo o cunoaște pe Jenia Isaac, cu care are o scurtă legătură.

Nici retragerea, nici întâlnirea cu Jenia nu o șterg pe Maitreyi din gândurile lui: imaginea ei îl urmărește. Criticii au citit drumul lui Allan ca pe o inițiere care trece prin suferință: europeanul care venise în India să o civilizeze ajunge să-și pună la îndoială propria lume.

Finalul: vești și îndoieli

În ultimele pagini, Allan află vești despre Maitreyi. Închisă și păzită, ea s-a dăruit unui vânzător de fructe și a rămas însărcinată. Allan crede că a făcut acest gest disperat pentru el: ca să fie alungată de familie și să poată ajunge la el.

Romanul nu se încheie cu o certitudine. Allan își mărturisește tulburarea, se întreabă dacă nu cumva tot ce i s-a spus este o înșelăciune sau un joc al propriei pasiuni și scrie că ar vrea s-o poată privi pe Maitreyi în ochi. Finalul îl lasă pe cititor cu aceeași întrebare ca pe narator: ce s-a întâmplat cu adevărat?

Criticii arată că, mai ales în final, romanul se depărtează de întâmplările reale: Eliade le-a dat personajelor destine pe care oamenii reali nu le-au avut și a recunoscut el însuși, mai târziu, că a schimbat mult încheierea.

Planul acțiunii

  1. 1.Allan, inginer european, lucrează în India la compania lui Narendra Sen.
  2. 2.Allan își începe confesiunea pornind de la jurnalul din acele luni.
  3. 3.La prima întâlnire, Maitreyi i se pare urâtă și ciudată.
  4. 4.Allan merge în vizită la Sen împreună cu jurnalistul Lucien.
  5. 5.Sen îl invită pe Allan să locuiască în casa lui din Calcutta.
  6. 6.Familia Sen îl primește pe Allan ca pe un fiu.
  7. 7.Allan și Maitreyi lucrează împreună la catalogul bibliotecii și își dau lecții: el o învață franceza, ea îl învață bengaleza.
  8. 8.Allan descoperă lumea Maitreyiei: poezia ei, admirația pentru Tagore, copacii iubiți de ea și de sora ei, Chabu.
  9. 9.Allan începe să trăiască după obiceiurile casei.
  10. 10.Prietenia dintre Allan și Maitreyi devine iubire.
  11. 11.Allan este gelos pe Tagore și pe bărbații din casă.
  12. 12.Cei doi se logodesc în taină, cu un jurământ al Maitreyiei făcut pământului; Allan vrea să treacă la hinduism ca s-o ia de soție, iar iubirea lor, ascunsă de familie, este și trupească.
  13. 13.Chabu îi vede împreună și povestește în casă.
  14. 14.Narendra Sen îl alungă pe Allan din casă.
  15. 15.Într-o scrisoare, Sen îi interzice lui Allan orice legătură cu familia.
  16. 16.Maitreyi este pedepsită aspru și ținută închisă.
  17. 17.Maitreyi îi trimite pe ascuns bilete și flori, unele prin Khokha.
  18. 18.Allan se retrage singur în Himalaya.
  19. 19.În Himalaya, Allan o cunoaște pe Jenia Isaac.
  20. 20.Allan nu o poate uita pe Maitreyi.
  21. 21.Allan află că Maitreyi s-a dăruit unui vânzător de fructe.
  22. 22.Allan crede că ea a făcut acest gest pentru el.
  23. 23.Allan își încheie confesiunea cu îndoiala și cu dorința de a o privi în ochi.

Personaje

Allan
Statut social: tânăr inginer englez, desenator tehnic la compania condusă de Narendra Sen, apoi oaspete în casa acestuia; este naratorul și personajul principal, un alter ego al autorului. Statut psihologic: lucid, analitic, mândru la început de condiția lui de european, care îi privește pe indieni de sus, dar și pătimaș, nesigur pe sentimentele lui și gelos. Statut moral: trece de la viața ușoară de burlac la o iubire care îl schimbă, iar după alungare ajunge să recunoască că le-a greșit celor care l-au primit. Trăsătura care îl definește este luciditatea, care se luptă cu pasiunea; criticii l-au văzut ca pe un experimentator lucid. Primul episod relevant este începutul șederii în casa lui Sen: după primele discuții, o socotește pe Maitreyi un copil, o ființă primitivă, iar pe el însuși un om civilizat. Al doilea este logodna în taină: în timp ce Maitreyi jură pământului credință, el nu poate scăpa de luciditate și se simte stingherit de solemnitatea gestului.
Maitreyi
Statut social: fiica inginerului Narendra Sen, dintr-o familie bengaleză înstărită și cultivată din Calcutta, de castă brahmană; o adolescentă de 16–17 ani. Statut psihologic: o poetă cunoscută în cercurile literare, care studiază filosofia și ține conferințe, ucenica lui Tagore; este în același timp copilăroasă și matură, jucăușă și gravă, naivă și senzuală, iar pentru Allan rămâne o taină. Statut moral: iubește total și e gata să treacă peste regulile castei și ale familiei pentru omul iubit. Trăsătura care o definește este puterea de a iubi până la capăt. Primul episod relevant este logodna în taină, când se leagă de Allan printr-un jurământ făcut pământului, apelor și cerului. Al doilea vine după alungarea lui Allan: deși e pedepsită și păzită, îi trimite bilete și flori, iar la sfârșit face un gest disperat, pe care Allan îl crede făcut pentru el. Personajul pornește de la o femeie reală, Maitreyi Devi, al cărei nume romanul l-a păstrat.
Narendra Sen
Statut social: un inginer bengalez, șeful lui Allan la companie, capul unei familii numeroase și înstărite din Calcutta, care are o bibliotecă bogată. Statut psihologic și moral: un om cultivat, ospitalier față de tânărul european, pe care îl primește în casă ca pe un fiu; când află de iubirea celor doi, devine aspru și neiertător, ca stăpân al casei și păzitor al rânduielilor ei. Primul episod relevant este invitația: îl aduce pe Allan să locuiască la el, iar Allan lucrează la catalogul bibliotecii lui. Al doilea este alungarea: îi dă lui Allan o scrisoare în care îi spune că e un străin, îi interzice orice legătură cu familia și o pedepsește pe Maitreyi. Personajul pornește de la un om real, profesorul de filosofie Surendranath Dasgupta, pe care romanul l-a făcut inginer.
Chabu
Sora mai mică a Maitreyiei, încă un copil. Trăiește într-o lume a poveștilor și a credințelor: și-a ales un copac din curte, pe care îl hrănește în fiecare zi cu o parte din ce mănâncă ea, iar când Allan le spune o poveste despre un copac, îl întreabă ce a zis copacul. Prin ea, Allan descoperă felul în care fetele din casă simt natura ca pe o ființă vie. Tot ea îi vede pe Allan și pe Maitreyi împreună și povestește în casă, ca un copil, ce a văzut. De aici pornește alungarea lui Allan.
Khokha
Un om din casa familiei Sen, prin mâna căruia trec mesajele dintre Allan și Maitreyi. Allan îl privește cu bănuială și e gelos chiar și pe el. După alungare, Khokha este unul dintre cei prin care Allan mai primește bilete și vești de la Maitreyi.
Harold
Prietenul lui Allan din lumea europenilor și a eurasienilor din Calcutta, cu care acesta își petrecea timpul înainte de a se muta în casa lui Sen. Prin el, romanul arată viața de care Allan se desparte: o viață măruntă de burlac, dusă printre albi, departe de India în mijlocul căreia trăiesc. Odată mutat în casa lui Sen, Allan se îndepărtează de această lume și nu-și mai vede vechii prieteni.
Lucien
Un jurnalist european cu care Allan merge în vizită la familia Sen, înainte de a se muta la ei. Lucien pregătește o carte despre India și o cercetează pe Maitreyi cu o curiozitate de etnograf, care o sperie și o nedumerește. Scena arată privirea de etnograf a europenilor asupra Indiei, pe care o are la început și Allan.
Jenia Isaac
Femeia pe care Allan o cunoaște în Himalaya, după alungare, și cu care are o scurtă legătură. Unii critici văd în ea semnul întoarcerii lui Allan în viața de toate zilele, alții observă că legătura cu ea repetă felul în care Allan trăise iubirea pentru Maitreyi, între pasiune și dezgust. Nici ea nu o poate șterge pe Maitreyi din gândurile lui.
Rabindranath Tagore
Marele poet bengalez, pe care Maitreyi îl numește Robi Thakkur și îl socotește guru, adică îndrumător spiritual; de la el a primit o mantră care s-o apere de păcat. Este mereu prezent în vorbele și în gândurile ei, iar Allan e gelos pe admirația pe care fata i-o poartă. Prin el, romanul arată lumea de poezie și de credință în care a crescut Maitreyi.
Personaje episodice
Doamna Sen, soția inginerului, este mama Maitreyiei și a lui Chabu. În casa familiei locuiesc și alte rude, iar prin ea trec musafiri și oameni de litere din Calcutta, care o prețuiesc pe Maitreyi ca poetă. Printre europenii pe care Allan îi frecventa înainte de mutare sunt prietenii lui din Calcutta, de care se îndepărtează treptat.

Relația dintre personaje

La profilul umanist, eseul poate cere relația dintre două personaje: statutul fiecăruia, relația lor în două episoade comentate și elementele de structură care o construiesc.
Allan și Maitreyi
Este relația dintre doi tineri din două lumi diferite: un european lucid, care se crede superior, și o tânără indiană, crescută într-o lume a poeziei, a credințelor și a rânduielilor de castă. Primul episod relevant este lucrul în bibliotecă și lecțiile pe care și le dau unul altuia, din care prietenia lor devine iubire. Al doilea este logodna în taină, când Maitreyi jură pământului credință, iar Allan se simte stingherit de solemnitatea gestului. Criticii au arătat că iubirea lor este și o întâlnire, adesea ratată, a două culturi: Allan nu înțelege multe dintre gesturile ei, iar ea îl iubește altfel decât o iubește el. Relația se rupe prin alungare, dar continuă prin bilete, prin amintire și prin îndoiala finalului.
Allan și Narendra Sen
Este relația dintre un tânăr angajat și șeful lui, care devine binefăcătorul lui și îl primește în casă ca pe un fiu. Primul episod relevant este invitația de a locui la el. Al doilea este scrisoarea prin care Sen îl alungă, îi spune că e un străin și îi interzice orice legătură cu familia. După alungare, Allan ajunge să recunoască că el i-a greșit omului care l-a primit. Criticii au văzut în această alungare o izgonire din paradis: casa lui Sen fusese pentru Allan un fel de Eden.
Maitreyi și Narendra Sen
Este relația dintre o fiică și un tată care o crește într-o casă cultivată, plină de cărți și de oameni de litere, dar care păzește rânduielile familiei și ale castei. Primul episod relevant este primirea lui Allan: tatăl îl aduce pe tânărul european sub același acoperiș cu fiica lui și îl tratează ca pe un fiu. Al doilea este pedeapsa: când află de iubirea lor, o pedepsește aspru și o ține închisă. Criticii au văzut-o pe Maitreyi ca pe o victimă a tatălui ei și a rânduielilor pe care acesta le apără.
Maitreyi și Chabu
Este relația dintre două surori crescute în aceeași lume a poveștilor și a credințelor: fiecare iubește un copac, iar Chabu își hrănește arborele în fiecare zi. Primul episod relevant este povestea despre copaci, prin care cele două îi arată lui Allan cum simt ele natura. Al doilea este descoperirea: Chabu îi vede pe Allan și pe Maitreyi împreună și povestește, ca un copil, ce a văzut, iar de aici pornește despărțirea.

Timpul și spațiul

Acțiunea se petrece în Calcutta, în anii 1930, mai ales în casa inginerului Narendra Sen, cu biblioteca ei. Înainte este lumea europenilor și a eurasienilor din oraș, în care trăia Allan, iar după alungare spațiul se deschide spre munții Himalaya.

Romanul are două timpuri: timpul întâmplărilor, consemnat în jurnalul de atunci, și timpul în care Allan scrie, după ce totul s-a sfârșit, și comentează acele pagini.

Încadrare și context

Mircea Eliade publică «Maitreyi» în 1933, la Editura Cultura Națională din București. Romanul fusese scris în iarna aceluiași an, pentru un concurs de romane în manuscris, la care a fost premiat în martie 1933. Succesul a fost mare: cartea a avut mai multe ediții în câțiva ani și a devenit cea mai cunoscută operă literară a autorului.

Romanul pornește de la propria experiență a autorului. În 1928, Eliade plecase în India ca să studieze filosofia indiană la Calcutta, cu profesorul Surendranath Dasgupta, iar în 1930 a locuit în casa acestuia, unde a cunoscut-o pe fiica lui, Maitreyi Devi. Pentru roman a folosit pagini din jurnalul ținut atunci. Profesorul devine în carte inginerul Narendra Sen, iar eroina își păstrează numele.

Pentru eseu, încadrarea cea mai sigură este în romanul interbelic modern, ca roman al experienței, numit și roman al autenticității; programa școlară de clasa a XI-a îl dă chiar ca exemplu de roman al experienței. Îl poți ilustra prin două trăsături. Prima este autenticitatea: narațiunea la persoana I, ca o confesiune sprijinită pe jurnal, care consemnează experiența trăită. A doua este experiența ca formă de cunoaștere: iubirea trăită până la capăt și întâlnirea cu o altă cultură.

Romanul a fost citit și în alte feluri, iar tu poți alege unul dacă îl argumentezi: roman exotic, roman de dragoste sau roman pe jumătate autobiografic. Mai târziu, Maitreyi Devi a scris propria versiune a întâmplărilor, publicată în bengaleză în 1974 și tradusă în română cu titlul «Dragostea nu moare».

Elemente de structură și de compoziție

Romanul este împărțit în capitole numerotate. Pe această pagină nu îl povestim capitol cu capitol, ci pe momentele lui principale, așa cum le descriu sursele: începutul confesiunii și prima întâlnire, viața în casa lui Narendra Sen, iubirea și logodna, descoperirea și alungarea, retragerea în Himalaya și finalul.

Romanul are forma unei confesiuni la persoana I, în care Allan citează pagini din jurnalul ținut în acele luni și le comentează după ce totul s-a încheiat. Comentatorii disting de aceea trei niveluri ale scrisului: însemnările din jurnal, comentariile adăugate mai târziu, adesea între paranteze, și confesiunea din momentul în care scrie. Allan din jurnal nu știe cum se va sfârși totul, iar Allan care povestește știe: din această dublă perspectivă vine tensiunea romanului.

Momentele subiectului pot fi grupate astfel: expozițiunea, în viața lui Allan dinainte și în prima întâlnire; intriga, în mutarea în casa lui Sen; desfășurarea acțiunii, în nașterea iubirii și în logodna în taină; punctul culminant, în descoperirea iubirii și în alungare; deznodământul, în retragerea în Himalaya și în veștile de la final.

Limbaj și mijloace artistice

incipitul

ezitarea naratorului, care nu-și amintește ziua în care a cunoscut-o pe Maitreyi

Incipitul arată de la început că romanul este o confesiune scrisă din amintire, după ce totul s-a încheiat, și că memoria naratorului are goluri.

tehnica jurnalului

paginile de jurnal citate și comentate, adesea între paranteze

Jurnalul dă impresia de autenticitate, de experiență consemnată pe loc, iar comentariile de mai târziu creează o dublă perspectivă: Allan de atunci nu știe ce urmează, Allan care scrie știe.

perspectiva narativă subiectivă

Maitreyi văzută numai prin ochii lui Allan

Portretul Maitreyiei se schimbă odată cu sentimentele naratorului: urâtă și ciudată la început, apoi fermecătoare și tainică. Cititorul nu află niciodată ce gândește ea decât prin ce înțelege el.

motivul copacului

copacii iubiți de Chabu și de Maitreyi

Copacii arată felul în care fetele simt natura ca pe o ființă vie și anunță iubirea totală a Maitreyiei; pentru Allan, aceeași scenă este la început o ciudățenie.

jurământul logodnei

Maitreyi jură pământului, apelor și cerului că va fi a lui Allan

Logodna în taină face din iubire un ritual cu martori cosmici. Scena arată și distanța dintre cei doi: ea se dăruiește întreagă, el rămâne lucid și stingherit.

biblioteca

lucrul la catalog și lecțiile din casa lui Sen

Biblioteca este spațiul în care prietenia celor doi devine iubire: printre cărți, la catalog și la lecții, se apropie și își vorbesc departe de ochii celorlalți.

antiteza Europa și India

europeanul care se crede civilizat și lumea Maitreyiei, pe care o socotește la început primitivă

Antiteza organizează romanul și se răstoarnă pe parcurs: europeanul venit să privească India de sus ajunge să-și pună la îndoială propria lume.

finalul deschis

îndoiala lui Allan și dorința lui de a o privi pe Maitreyi în ochi

Finalul nu lămurește ce s-a întâmplat cu adevărat: naratorul nu își mai poate verifica veștile și închide confesiunea cu o întrebare, nu cu o concluzie.

Semnificația titlului

Titlul este numele eroinei, pe care romanul l-a păstrat de la femeia reală care l-a inspirat. Numele arată și locul pe care Maitreyi îl are în carte: tot ce povestește Allan se adună în jurul ei, iar pentru el ea ajunge să însemne însăși India pe care a încercat s-o cunoască.

Tema și viziunea despre lume

Iubirea ca experiență

Iubirea pentru Maitreyi este experiența esențială a lui Allan, prin care se cunoaște pe sine și cunoaște o altă lume. Criticii au citit-o ca pe o inițiere: Allan trece prin fascinație, gelozie, împlinire și suferință, iar la sfârșit nu mai este omul de la început. Primul episod relevant este logodna în taină, cu jurământul Maitreyiei. Al doilea este retragerea în Himalaya, unde Allan încearcă să scape de amintirea ei și nu reușește.

Întâlnirea a două culturi

Romanul pune față în față un european lucid, crescut în spiritul rațiunii, și o lume indiană a poeziei, a credințelor și a rânduielilor de castă. Allan o socotește la început pe Maitreyi un copil și descoperă treptat o cultură pe care nu o înțelege. Primul episod relevant este povestea copacilor iubiți de Chabu și de Maitreyi, pe care Allan o privește ca pe o ciudățenie. Al doilea este alungarea: dorința lui de a trece la hinduism nu poate trece peste rânduielile familiei.

Autenticitatea și memoria

Allan povestește după ce totul s-a încheiat, pornind de la jurnalul din acele luni, pe care îl citează și îl comentează. Romanul consemnează o experiență trăită, dar arată și cât de greu e de spus adevărul despre ea: memoria are goluri, jurnalul se înșală, iar finalul se încheie cu o îndoială. Primul episod relevant este începutul, când naratorul nu-și amintește ziua primei întâlniri. Al doilea este finalul, când nu mai știe ce să creadă din veștile despre Maitreyi.

Iubirea și rânduielile

Iubirea celor doi se lovește de regulile familiei și ale castei. Tânărul european, primit în casă ca un fiu, nu poate deveni soțul fiicei, iar tatăl care îl adusese în casă devine cel care îl alungă. Primul episod relevant este scrisoarea prin care Narendra Sen îl izgonește pe Allan. Al doilea este pedeapsa Maitreyiei, ținută închisă și păzită, care o face, în ochii criticilor, o victimă a familiei și a rânduielilor ei.

Sacrul și natura

Pentru Maitreyi și pentru sora ei, natura este vie: copacii pot fi iubiți ca niște ființe, iar pământul, apele și cerul pot fi martori ai unui jurământ. Criticii au văzut în aceste scene o iubire cu dimensiune cosmică, aproape un ritual. Primul episod relevant este povestea copacului pe care Chabu îl hrănește și a copacului iubit de Maitreyi în copilărie. Al doilea este logodna în taină, în care Maitreyi își leagă iubirea de pământ.

«Tema și viziunea» la examen

Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu și nu mai apare în subiectele din 2021–2026, deși este încă foarte căutată. Ce înveți pentru ea intră în reperul al doilea al subiectelor actuale: tema și două episoade semnificative. Pentru acest roman, tema este iubirea trăită ca experiență totală, în întâlnirea a două culturi, iar viziunea este a unui narator care își caută adevărul în propria memorie.

Testează-te: Maitreyi

cu răspunsul pe loc
Câteva întrebări despre conținutul operei. Alege răspunsul și verifică-l imediat: sub fiecare vei vedea o scurtă explicație. Întrebările sunt ale noastre, nu ale CNCE.

Întrebarea 1. (0–1)

Cine este Allan la începutul romanului?

Întrebarea 2. (0–1)

Ce impresie îi face lui Allan Maitreyi la prima întâlnire?

Întrebarea 3. (0–1)

La ce lucrează împreună Allan și Maitreyi în casa lui Sen?

Întrebarea 4. (0–1)

Cine este Rabindranath Tagore pentru Maitreyi?

Întrebarea 5. (0–1)

Ce face Narendra Sen după ce află taina celor doi?

Întrebarea 6. (0–1)

Spune care dintre aceste afirmații sunt adevărate.
Maitreyi jură, adresându-se pământului, apelor și cerului, că va fi numai a lui Allan.
Allan se retrage după alungare în Himalaya, unde o cunoaște pe Jenia Isaac.
Allan se mută în casa lui Sen abia după ce se logodește cu Maitreyi.

Întrebarea 7. (0–1)

Pune în ordine aceste momente din roman.
1Cei doi se logodesc în taină
2Allan se mută în casa lui Sen
3Sen îl alungă pe Allan
4Allan se retrage în Himalaya

Întrebarea 8. (0–1)

Cu ce stare se încheie confesiunea lui Allan?

Răspunsuri verificate: 0/8

Scrie acum eseul de la bacalaureat despre această operă: subiectul al III-lea, fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

sau rezolvă gratuit un subiect întreg

La bacalaureat

subiectele CNCE
CNCE nu numește opere: subiectul al III-lea cere „un text studiat” al unui autor sau un tip de text. Iată subiectele din 2021–2026 la care poți scrie despre această operă, așa cum le-a formulat CNCE.

CNCE nu numește opera în subiect: romanul poate fi folosit când se cere un roman interbelic studiat sau un roman psihologic ori al experienței. Subiectul poate cere particularități ale textului (încadrarea prin două trăsături, două episoade relevante pentru temă și două elemente de structură, compoziție sau limbaj) sau construcția unui personaj (statutul social, psihologic și moral, o trăsătură ilustrată prin două episoade și două elemente de structură sau de limbaj). La profilul umanist poate apărea și relația dintre două personaje, de exemplu Allan și Maitreyi.

Pentru un eseu de cel puțin 400 de cuvinte, ai nevoie de încadrarea în romanul experienței, cu două trăsături ilustrate: narațiunea la persoana I, ca o confesiune sprijinită pe jurnal, și experiența trăită ca formă de cunoaștere. Alege două episoade bine conturate, de exemplu logodna în taină și alungarea lui Allan. Ca elemente de structură, poți folosi incipitul, finalul deschis, perspectiva narativă subiectivă sau tehnica jurnalului.

Capcane frecvente: rezumatul în locul analizei, confuzia dintre Allan și autor și ideea că Narendra Sen este în roman profesor de filosofie.

Cel mai recent subiect · 2025, iunie, rezervă · profil real

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un roman interbelic studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; – evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale romanului studiat, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Așa se notează eseul: câte 6 puncte pentru fiecare dintre cele trei repere și 12 puncte pentru redactare, care se acordă doar pentru minimum 400 de cuvinte.

  • Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales0–6 p
  • Menționarea oricărei trăsături a personajului ales0–2 p
  • Ilustrarea trăsăturii menționate printr-un prim episod/secvență comentat(ă)0–2 p
  • Ilustrarea trăsăturii menționate printr-un al doilea episod/secvență comentat(ă)0–2 p
  • Analiza primului element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru construcția personajului ales0–3 p
  • Analiza celui de-al doilea element de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevant pentru construcția personajului ales0–3 p
  • Redactare: existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere0–1 p
  • Redactare: logica înlănțuirii ideilor0–1 p
  • Redactare: abilități de analiză și de argumentare0–3 p
  • Redactare: utilizarea limbii literare0–2 p
  • Redactare: ortografia0–2 p
  • Redactare: punctuația0–2 p
  • Redactare: așezarea în pagină, lizibilitatea0–1 p

Fără cronometru. Cu un cont gratuit îl primești notat după barem, pe fiecare criteriu.

Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil real

Particularități ale textului studiat · 1

  1. 2025, simulare · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui roman psihologic sau al experienței studiat.

    Scrie eseul în acest test

Construcția unui personaj · 1

  1. 2025, iunie, rezervă · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un roman interbelic studiat.

    Scrie eseul în acest test

La bacalaureat, profil umanist

Construcția unui personaj · 1

  1. 2025, simulare · cere tipul de text

    Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un roman psihologic sau al experienței studiat.

    Scrie eseul în acest test
Rezolvă gratuit un subiect de bacalaureat la română

Despre autor

Mircea Eliade s-a născut în 1907, la București, și a murit în 1986, la Chicago, unde a fost, din 1957, profesor de istoria religiilor. În 1928 a plecat în India, ca să studieze filosofia indiană la Calcutta, cu profesorul Surendranath Dasgupta, iar în 1933 și-a susținut doctoratul cu o teză despre yoga. A fost istoric al religiilor, filosof și prozator; în afară de «Maitreyi», a scris romane precum «Isabel și apele diavolului» și «Nuntă în cer».

Eliade nu este printre autorii canonici ai programei de bacalaureat, dar programa școlară de clasa a XI-a dă «Maitreyi» ca exemplu de roman al experienței. CNCE a pornit de două ori de la texte ale lui: la modelul de subiect din 2022, Subiectul I a dat un fragment din «Memorii», în care Eliade își amintește prima compunere lăudată de profesorul de română, iar la subiectul de rezervă din august 2023, Subiectul al II-lea a dat un fragment din «Lumina ce se stinge...».

Greșeli frecvente

unde se greșește
  • Nu scrie că subiectul CNCE a cerut «Maitreyi». Subiectul cere un roman interbelic sau un roman psihologic ori al experienței, iar tu alegi opera și o numești în eseu.
  • Narendra Sen nu este în roman profesor de filosofie. Este inginer, șeful lui Allan; profesorul de filosofie Surendranath Dasgupta este omul real de la care pornește personajul.
  • Nu-l confunda pe Allan cu Mircea Eliade. Allan este personaj și narator, un alter ego al autorului, iar romanul schimbă multe dintre întâmplările reale, mai ales finalul.
  • «Dragostea nu moare» nu este o carte a lui Eliade. Este răspunsul scris de Maitreyi Devi, publicat în bengaleză în 1974, în care ea își spune propria versiune a întâmplărilor.
  • Nu amesteca timpul întâmplărilor cu timpul povestirii. Allan scrie după ce totul s-a sfârșit și comentează jurnalul ținut atunci; de aceea știe ce nu știa în paginile jurnalului.
  • Nu o face pe Chabu o trădătoare. Este un copil, care povestește în casă ce a văzut fără să-și dea seama de urmări.
  • Nu povesti romanul în loc să-l analizezi. Eseul de bacalaureat cere încadrare, episoade comentate și elemente de structură, nu rezumat.

Întrebări și răspunsuri

  1. 1.Unde găsesc rezumatul romanului «Maitreyi» pe capitole?+

    R.:Romanul este împărțit în capitole, dar aici îl găsești povestit pe momentele lui principale: începutul confesiunii și prima întâlnire, viața în casa lui Narendra Sen, iubirea și logodna, descoperirea și alungarea, retragerea în Himalaya și finalul. Romanul este protejat de dreptul de autor și nu l-am citat. Pentru un rezumat capitol cu capitol, citește romanul în ediția ta: un rezumat nu ține locul lecturii.

  2. 2.Ce fel de roman este «Maitreyi»?+

    R.:Pentru eseu, cea mai sigură încadrare este romanul interbelic modern, ca roman al experienței, numit și roman al autenticității: Allan povestește la persoana I, ca într-o confesiune sprijinită pe jurnal, o experiență trăită până la capăt. Programa de clasa a XI-a îl dă ca exemplu de roman al experienței. Criticii l-au mai numit roman exotic, roman de dragoste sau roman pe jumătate autobiografic.

  3. 3.Cum îl caracterizez pe Allan?+

    R.:Începe cu statutul social: un tânăr inginer european, angajat al lui Narendra Sen și oaspete în casa acestuia, naratorul romanului. Continuă cu statutul psihologic: lucid și analitic, dar pătimaș și gelos. Statutul moral este al unui om care trece de la orgoliul europeanului la o iubire care îl schimbă. Alege o trăsătură, de exemplu luciditatea, și ilustreaz-o prin primele lui impresii despre Maitreyi și prin logodna în taină.

  4. 4.Cum o caracterizez pe Maitreyi?+

    R.:Începe cu statutul social: fiica inginerului Narendra Sen, dintr-o familie bengaleză cultivată, de castă brahmană, o adolescentă de 16–17 ani. Continuă cu statutul psihologic: poetă, ucenica lui Tagore, copilăroasă și matură în același timp. Statutul moral este al unei tinere care iubește total și e gata să treacă peste regulile familiei. Ilustrează puterea ei de a iubi prin jurământul logodnei și prin gesturile de după alungarea lui Allan.

  5. 5.Este «Maitreyi» o poveste adevărată?+

    R.:Romanul pornește de la experiența lui Mircea Eliade, care a locuit în 1930, la Calcutta, în casa profesorului Surendranath Dasgupta și a cunoscut-o pe fiica acestuia, Maitreyi Devi. Totuși, este un roman: Eliade a schimbat multe întâmplări, mai ales finalul. Maitreyi Devi a negat multe dintre scene și a scris propria versiune, publicată în bengaleză în 1974, în română «Dragostea nu moare».

  6. 6.Cum scriu despre «tema și viziunea» în «Maitreyi»?+

    R.:Tema este iubirea trăită ca experiență totală, în întâlnirea a două culturi, iar viziunea este a unui narator care își caută adevărul în propria memorie. Formula «tema și viziunea despre lume» vine dintr-un model mai vechi de eseu; subiectele din 2021–2026 cer particularități ale textului, iar tema intră în reperul al doilea, cu două episoade semnificative, de exemplu logodna în taină și alungarea.

  7. 7.Pot scrie despre «Maitreyi» dacă subiectul cere un roman interbelic?+

    R.:Da. Romanul a apărut în 1933, în perioada interbelică, și este potrivit atunci când subiectul cere un roman interbelic sau un roman psihologic ori al experienței. Numește opera și autorul de la început, urmează exact reperele cerute și sprijină fiecare idee pe un episod din roman, nu pe rezumat.

  8. 8.De ce nu sunt citate din roman pe această pagină?+

    R.:Mircea Eliade a murit în 1986, iar operele lui sunt protejate de dreptul de autor până la sfârșitul anului 2056. De aceea, pagina povestește și analizează romanul cu cuvintele noastre, după surse deschise, fără să-l citeze. Pentru eseu, alege citatele din ediția pe care o citești și copiază-le exact.

Opere înrudite

Toate operele pentru bacalaureat

Surse

Pagina aceasta e scrisă de noi, nu de CNCE. Stare la 23 octombrie 2026.

23 octombrie 2026

Ultimul subiect.

Verifică-te pe un subiect adevărat de bacalaureat la limba română: subiectele CNCE din 2021–2026, cu baremul și cu eseul corectat după criteriile oficiale.